Romana oral 2007

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romana oral 2007

Documentul contine subiectele de oral la limba si literatura romana rezolvate sub forma de copiute (2007).
.....

PROZA

Proza este o formã a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintã un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartã mãrcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotaþii, cultivarea afectelor, dezvoltarea funcþiei poetice a limbajului etc.;
presupune existenþa personajelor ºi a acþiunii;
acþiunea este relatatã de narator;
se folosesc trei moduri de expunere: naraþiunea, descrierea, dialogul;
nu are elemente de prozodie.

Tipuri de prozã:1.prozã oratoricã 2.prozã publicisticã 3.prozã savantã 4.prozã literarã 5.prozã ritmicã (metricã sau muzicalã) 6.prozã rimatã 7.prozã poeticã 8.prozã narativã
Clasificarea prozei narative:1. dupã dimensiune:-schiþã-povestire-basm-nuvelã-roman 2. dupã curentul literar:-clasicã-romanticã-realistã-modernistã 3. dupã tema abordatã-realistã-fantasticã-istoricã-psihologicã-absurdã

Subiectul 1

Prezintã trãsãturile prozei romantice, prin referire la o operã literarã studiatã.
Alexandru Lãpuºneanul, de Costache Negruzzi

Nuvela Alexandru Lãpuºneanul, de Costache Negruzzi, este consideratã de cãtre criticul Al. Piru o nuvelã o nuvelã romanticã într-o formã clasicã. Romantismul constã în: 1.„personaj excepþional în împrejurãri excepþionale” Personajul este o personalitate istoricã; aici apare ca un domnitor crud în jurul cãruia se grupeazã boierii linguºitori ºi ipocriþii; Din comportamentul sãu reies principalele trãsãturi ale domnitorului: - manipularea poporului prin cãsãtoria cu doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rareº, ca sã atragã inimile norodului; - dorinþa de putere; - cruzimea exacerbatã (asistã la uciderea celor 47 de boieri ca la o piesã de teatru); - diabolic („un monstru moral” – George Cãlinescu); Le promite boierilor încetarea represaliilor, întinzându-le o capcanã – de aici rezultã disimularea/ipocrizia. Are plãcerea zicerilor memorabile: - „Dacã voi nu mã vreþi, eu vã vreu, ºi dacã voi nu mã iubiþi, eu vã iubesc pre voi…” 6.procedeul antitezei; Portretul domniþei Ruxanda este realizat în antitezã cu cel al domnitorului, ea fiind o fire blândã, supusã, miloasã, femininã. 7.culoarea localã: atmosfera de epocã este construitã prin decor, limbaj, vestimentaþie, obiceiuri; naratorul urmãreºte sã ne instruiascã despre epocã; sunt prezentate bucate le din acea vreme; 8. inspiraþia din istoria naþionalã; Tematica este istoricã (evocarea unei perioade din istoria Moldovei, reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Alexandru Lãpuºneanul - 1564-1569); naratorul se inspirã din cronicile Moldovei, respectând în mare parte adevãrul istoric, comiþând unele licenþe istorice în scopuri estetice: Moþoc nu mai trãia în momentul revenirii lui Alexandru Lãpuºneanu la domnia Moldovei.

…………………………………………………………………………………………

Subiectul 2

Prezinta trasaturile prozei realiste prin referire la o opera studiata
Romanul se inscrie in formula estetica a realismului obiectiv, fiind un roman de tip social cu elemente de psihologie.

Romanul “Ion” creeaza iluzia vietii reale, fictiunea fiind o prelungire a realului o transfigurare in sinteze a realitatii.

Compozitia romanului îl consacrã pe scriitor ca reprezentant al unei tehnici moderne, a unei structuri originale. Romanul este o structurã compoziþionalã specificã, asemenea unui circuit închis; este o construcþie simetricã care aduce la început ºi în final aceeaºi imagine: drumul intrãrii în satul Pripas, loc al întâmplãrilor ºi, la sfârºit ieºirea drumului din satul lãsat sã-ºi aºtepte alte victime. Chiar titlul capitolelor este sugestiv: “Începutul” si “Sfarsitul”. Romanul Ion este structurat în 2 volume cu titluri semnificative, metaforice cu valoare de simbol: “Glasul Pãmântului” ºi “Glasul Iubirii”.

Curentele literare isi fac simtitã prezenta : realismul prin caracterul monografic al vieþii satului, prin drama pãmântului, naturalismul prin construcþia unui personaj ieºit din limitele firescului – dorinþa de pãmânt devine o patimã, iar eroul, un caz patologic. Elemente ale realismului apar în descrierile de naturã în prezentarea unei idile, unor scene de dragoste în caracterul trist al unor personaje. Tema romanului o constituie viaþa satului, imaginea þãranului dornic de pãmânt ºi dezbunanþa omului dominat de patima pãmântului. Romanul Ion este considerat o monografie a satului românesc pentru cã prezintã tradiþii, datini, obiceiuri legate de momente însemnate ale vieþii, ale realitãþii sociale: hora, nunta, botezul, înmormântarea, muncile câmpului, biserica, ºcoala. Personajele prezente in roman au prin construcþia lor o imagine de facturã realistã. Rebreanu îºi propunea sã creeze personaje vii, legate de viaþã. Ion, fiul Glanetasului, este simbolul þãranului dornic de pamânt. Îl leagã însã de imaginea þãranului tradiþional numai hãrnicia, pentru cã dorinþa de a stãpâni pãmântul a devenit o patimã, o stare bolnãvicioasã. Scena sãrutãrii pãmântului, apropie caracterul personajului de construcþia naturalismului. Critica literarã îl caracterizearã astfel: ”Ion este expresia instinctului de stãpânire a pãmântului în slujba cãruia pune o inteligenþã ascuþitã, o viclenie proceduralã ºi o voinþã imensã” (Eugen Lovinescu); “nu din inteligenþã a ieºit idea seducerii, ci din viclenia instinctualã, caracteristicã oricãrei fiinþe reduse” (G. Cãlinescu). Ana este simbolul destinului feminin tragic. În ciuda urâþeniei fizice are o accentuatã sensibilitate ºi nevinovãþie sufleteascã. Aspirã la un sentiment adevãrat, la o iubire sincerã, dar neîmplinirea visului îi declanºeazã drama ºi gândul sinuciderii. Realismul oferã o imagine verosimilã asupra satului românesc transilvãnian, in conceptia lui Rebreanu, realitatea constituind un pretext pentru “am putea creea o alta lume, noua, cu legile ei, cu intamplãrile ei”.

…………………………………………………………………………………………

Subiectul 3

Prezinta trasaturile prozei fantastice prin referire la o opera studiatã
Trasaturile prozei fantastice

Literatura fantastica este un tip modern de literatura narativa, caracterizat prin mister, suspans, incertitudine. Ca specie literara aparte este recunoscuta abia in secolul al XIX-lea.
Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, care perturba ordinea fireasca a realitatii. Aceasta intruziune a unei „alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce sa intampla de fapt, sa gaseasca o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare. Printre cele mai importante trasaturi ale unei naratiuni fantastice sunt: existenta celor doua planuri: real-ireal, disparitia limitelor de timp si de spatiu, compozitia gradata a naratiunii ce intretine tensiunea epica, finalul ambiguu, ezitarea eroului de a opta pentru o explicatie si relatarea intamplarilor la persoana I, scrierea capatand astfel mai multa credibilitate. Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. « mai multe referate din Romana