Romana oral 2007
2x puncte
categorie: Romana
nota: 9.55
nivel: Liceu
Documentul contine subiectele de oral la limba si literatura romana rezolvate sub forma de copiute (2007).
.....
PROZA
Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotații, cultivarea afectelor,[...]
DOWNLOAD REFERAT
.....
PROZA
Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotații, cultivarea afectelor,[...]
Preview referat: Romana oral 2007
.....
PROZA
Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotații, cultivarea afectelor, dezvoltarea funcției poetice a limbajului etc.;
presupune existența personajelor și a acțiunii;
acțiunea este relatată de narator;
se folosesc trei moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul;
nu are elemente de prozodie.
Tipuri de proză:1.proză oratorică 2.proză publicistică 3.proză savantă 4.proză literară 5.proză ritmică (metrică sau muzicală) 6.proză rimată 7.proză poetică 8.proză narativă
Clasificarea prozei narative:1. după dimensiune:-schiță-povestire-basm-nuvelă-roman 2. după curentul literar:-clasică-romantică-realistă-modernistă 3. după tema abordată-realistă-fantastică-istorică-psihologică-absurdă
Subiectul 1
Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiată.
Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi
Nuvela Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi, este considerată de către criticul Al. Piru o nuvelă o nuvelă romantică într-o formă clasică. Romantismul constă în: 1.„personaj excepțional în împrejurări excepționale” Personajul este o personalitate istorică; aici apare ca un domnitor crud în jurul căruia se grupează boierii lingușitori și ipocriții; Din comportamentul său reies principalele trăsături ale domnitorului: - manipularea poporului prin căsătoria cu doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rareș, ca să atragă inimile norodului; - dorința de putere; - cruzimea exacerbată (asistă la uciderea celor 47 de boieri ca la o piesă de teatru); - diabolic („un monstru moral” – George Călinescu); Le promite boierilor încetarea represaliilor, întinzându-le o capcană – de aici rezultă disimularea/ipocrizia. Are plăcerea zicerilor memorabile: - „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi…” 6.procedeul antitezei; Portretul domniței Ruxanda este realizat în antiteză cu cel al domnitorului, ea fiind o fire blândă, supusă, miloasă, feminină. 7.culoarea locală: atmosfera de epocă este construită prin decor, limbaj, vestimentație, obiceiuri; naratorul urmărește să ne instruiască despre epocă; sunt prezentate bucate le din acea vreme; 8. inspirația din istoria națională; Tematica este istorică (evocarea unei perioade din istoria Moldovei, reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Alexandru Lăpușneanul - 1564-1569); naratorul se inspiră din cronicile Moldovei, respectând în mare parte adevărul istoric, comițând unele licențe istorice în scopuri estetice: Moțoc nu mai trăia în momentul revenirii lui Alexandru Lăpușneanu la domnia Moldovei.
…………………………………………………………………………………………
Subiectul 2
Prezinta trasaturile prozei realiste prin referire la o opera studiata
Romanul se inscrie in formula estetica a realismului obiectiv, fiind un roman de tip social cu elemente de psihologie.
Romanul “Ion” creeaza iluzia vietii reale, fictiunea fiind o prelungire a realului o transfigurare in sinteze a realitatii.
Compozitia romanului îl consacră pe scriitor ca reprezentant al unei tehnici moderne, a unei structuri originale. Romanul este o structură compozițională specifică, asemenea unui circuit închis; este o construcție simetrică care aduce la început și în final aceeași imagine: drumul intrării în satul Pripas, loc al întâmplărilor și, la sfârșit ieșirea drumului din satul lăsat să-și aștepte alte victime. Chiar titlul capitolelor este sugestiv: “Începutul” si “Sfarsitul”. Romanul Ion este structurat în 2 volume cu titluri semnificative, metaforice cu valoare de simbol: “Glasul Pământului” și “Glasul Iubirii”.
Curentele literare isi fac simtită prezenta : realismul prin caracterul monografic al vieții satului, prin drama pământului, naturalismul prin construcția unui personaj ieșit din limitele firescului – dorința de pământ devine o patimă, iar eroul, un caz patologic. Elemente ale realismului apar în descrierile de natură în prezentarea unei idile, unor scene de dragoste în caracterul trist al unor personaje. Tema romanului o constituie viața satului, imaginea țăranului dornic de pământ și dezbunanța omului dominat de patima pământului. Romanul Ion este considerat o monografie a satului românesc pentru că prezintă tradiții, datini, obiceiuri legate de momente însemnate ale vieții, ale realității sociale: hora, nunta, botezul, înmormântarea, muncile câmpului, biserica, școala. Personajele prezente in roman au prin construcția lor o imagine de factură realistă. Rebreanu își propunea să creeze personaje vii, legate de viață. Ion, fiul Glanetasului, este simbolul țăranului dornic de pamânt. Îl leagă însă de imaginea țăranului tradițional numai hărnicia, pentru că dorința de a stăpâni pământul a devenit o patimă, o stare bolnăvicioasă. Scena sărutării pământului, apropie caracterul personajului de construcția naturalismului. Critica literară îl caracterizeară astfel: ”Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o viclenie procedurală și o voință imensă” (Eugen Lovinescu); “nu din inteligență a ieșit idea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse” (G. Călinescu). Ana este simbolul destinului feminin tragic. În ciuda urâțeniei fizice are o accentuată sensibilitate și nevinovăție sufletească. Aspiră la un sentiment adevărat, la o iubire sinceră, dar neîmplinirea visului îi declanșează drama și gândul sinuciderii. Realismul oferă o imagine verosimilă asupra satului românesc transilvănian, in conceptia lui Rebreanu, realitatea constituind un pretext pentru “am putea creea o alta lume, noua, cu legile ei, cu intamplările ei”.
…………………………………………………………………………………………
Subiectul 3
Prezinta trasaturile prozei fantastice prin referire la o opera studiată
Trasaturile prozei fantastice
Literatura fantastica este un tip modern de literatura narativa, caracterizat prin mister, suspans, incertitudine. Ca specie literara aparte este recunoscuta abia in secolul al XIX-lea.
Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, care perturba ordinea fireasca a realitatii. Aceasta intruziune a unei „alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce sa intampla de fapt, sa gaseasca o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare. Printre cele mai importante trasaturi ale unei naratiuni fantastice sunt: existenta celor doua planuri: real-ireal, disparitia limitelor de timp si de spatiu, compozitia gradata a naratiunii ce intretine tensiunea epica, finalul ambiguu, ezitarea eroului de a opta pentru o explicatie si relatarea intamplarilor la persoana I, scrierea capatand astfel mai multa credibilitate. Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise. « mai multe referate din Romana