Romana oral 2007

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.55

nivel: Liceu

Documentul contine subiectele de oral la limba si literatura romana rezolvate sub forma de copiute (2007).
.....

PROZA

Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotații, cultivarea afectelor,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romana oral 2007

Documentul contine subiectele de oral la limba si literatura romana rezolvate sub forma de copiute (2007).
.....

PROZA

Proza este o formă a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezintă un univers fictiv.
Caracteristici:
proza poartă mărcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotații, cultivarea afectelor, dezvoltarea funcției poetice a limbajului etc.;
presupune existența personajelor și a acțiunii;
acțiunea este relatată de narator;
se folosesc trei moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul;
nu are elemente de prozodie.

Tipuri de proză:1.proză oratorică 2.proză publicistică 3.proză savantă 4.proză literară 5.proză ritmică (metrică sau muzicală) 6.proză rimată 7.proză poetică 8.proză narativă
Clasificarea prozei narative:1. după dimensiune:-schiță-povestire-basm-nuvelă-roman 2. după curentul literar:-clasică-romantică-realistă-modernistă 3. după tema abordată-realistă-fantastică-istorică-psihologică-absurdă

Subiectul 1

Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiată.
Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi

Nuvela Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi, este considerată de către criticul Al. Piru o nuvelă o nuvelă romantică într-o formă clasică. Romantismul constă în: 1.„personaj excepțional în împrejurări excepționale” Personajul este o personalitate istorică; aici apare ca un domnitor crud în jurul căruia se grupează boierii lingușitori și ipocriții; Din comportamentul său reies principalele trăsături ale domnitorului: - manipularea poporului prin căsătoria cu doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rareș, ca să atragă inimile norodului; - dorința de putere; - cruzimea exacerbată (asistă la uciderea celor 47 de boieri ca la o piesă de teatru); - diabolic („un monstru moral” – George Călinescu); Le promite boierilor încetarea represaliilor, întinzându-le o capcană – de aici rezultă disimularea/ipocrizia. Are plăcerea zicerilor memorabile: - „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi…” 6.procedeul antitezei; Portretul domniței Ruxanda este realizat în antiteză cu cel al domnitorului, ea fiind o fire blândă, supusă, miloasă, feminină. 7.culoarea locală: atmosfera de epocă este construită prin decor, limbaj, vestimentație, obiceiuri; naratorul urmărește să ne instruiască despre epocă; sunt prezentate bucate le din acea vreme; 8. inspirația din istoria națională; Tematica este istorică (evocarea unei perioade din istoria Moldovei, reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Alexandru Lăpușneanul - 1564-1569); naratorul se inspiră din cronicile Moldovei, respectând în mare parte adevărul istoric, comițând unele licențe istorice în scopuri estetice: Moțoc nu mai trăia în momentul revenirii lui Alexandru Lăpușneanu la domnia Moldovei.

…………………………………………………………………………………………

Subiectul 2

Prezinta trasaturile prozei realiste prin referire la o opera studiata
Romanul se inscrie in formula estetica a realismului obiectiv, fiind un roman de tip social cu elemente de psihologie.

Romanul “Ion” creeaza iluzia vietii reale, fictiunea fiind o prelungire a realului o transfigurare in sinteze a realitatii.

Compozitia romanului îl consacră pe scriitor ca reprezentant al unei tehnici moderne, a unei structuri originale. Romanul este o structură compozițională specifică, asemenea unui circuit închis; este o construcție simetrică care aduce la început și în final aceeași imagine: drumul intrării în satul Pripas, loc al întâmplărilor și, la sfârșit ieșirea drumului din satul lăsat să-și aștepte alte victime. Chiar titlul capitolelor este sugestiv: “Începutul” si “Sfarsitul”. Romanul Ion este structurat în 2 volume cu titluri semnificative, metaforice cu valoare de simbol: “Glasul Pământului” și “Glasul Iubirii”.

Curentele literare isi fac simtită prezenta : realismul prin caracterul monografic al vieții satului, prin drama pământului, naturalismul prin construcția unui personaj ieșit din limitele firescului – dorința de pământ devine o patimă, iar eroul, un caz patologic. Elemente ale realismului apar în descrierile de natură în prezentarea unei idile, unor scene de dragoste în caracterul trist al unor personaje. Tema romanului o constituie viața satului, imaginea țăranului dornic de pământ și dezbunanța omului dominat de patima pământului. Romanul Ion este considerat o monografie a satului românesc pentru că prezintă tradiții, datini, obiceiuri legate de momente însemnate ale vieții, ale realității sociale: hora, nunta, botezul, înmormântarea, muncile câmpului, biserica, școala. Personajele prezente in roman au prin construcția lor o imagine de factură realistă. Rebreanu își propunea să creeze personaje vii, legate de viață. Ion, fiul Glanetasului, este simbolul țăranului dornic de pamânt. Îl leagă însă de imaginea țăranului tradițional numai hărnicia, pentru că dorința de a stăpâni pământul a devenit o patimă, o stare bolnăvicioasă. Scena sărutării pământului, apropie caracterul personajului de construcția naturalismului. Critica literară îl caracterizeară astfel: ”Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligență ascuțită, o viclenie procedurală și o voință imensă” (Eugen Lovinescu); “nu din inteligență a ieșit idea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse” (G. Călinescu). Ana este simbolul destinului feminin tragic. În ciuda urâțeniei fizice are o accentuată sensibilitate și nevinovăție sufletească. Aspiră la un sentiment adevărat, la o iubire sinceră, dar neîmplinirea visului îi declanșează drama și gândul sinuciderii. Realismul oferă o imagine verosimilă asupra satului românesc transilvănian, in conceptia lui Rebreanu, realitatea constituind un pretext pentru “am putea creea o alta lume, noua, cu legile ei, cu intamplările ei”.

…………………………………………………………………………………………

Subiectul 3

Prezinta trasaturile prozei fantastice prin referire la o opera studiată
Trasaturile prozei fantastice

Literatura fantastica este un tip modern de literatura narativa, caracterizat prin mister, suspans, incertitudine. Ca specie literara aparte este recunoscuta abia in secolul al XIX-lea.
Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, care perturba ordinea fireasca a realitatii. Aceasta intruziune a unei „alte realitati” enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce sa intampla de fapt, sa gaseasca o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare. Printre cele mai importante trasaturi ale unei naratiuni fantastice sunt: existenta celor doua planuri: real-ireal, disparitia limitelor de timp si de spatiu, compozitia gradata a naratiunii ce intretine tensiunea epica, finalul ambiguu, ezitarea eroului de a opta pentru o explicatie si relatarea intamplarilor la persoana I, scrierea capatand astfel mai multa credibilitate. Prin echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter deschis, problematizant, spre deosebire de basm, naratiune fabuloasa traditionala, care infatiseaza lumi inchise.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.