Rolul turismului in economia teritoriului - studiu de caz Regiunea Sud-Muntenia

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.60

nivel: Facultate

In ceea ce priveste transportul rutier, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala, asigurata de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 si E60) si de autostrazile A1 (Bucuresti - Pitesti) si A2 (Bucuresti - Constanta, aflata partial in exploatare), insa doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. La nivel judetean, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rolul turismului in economia teritoriului - studiu de caz Regiunea Sud-Muntenia

In ceea ce priveste transportul rutier, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala, asigurata de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 si E60) si de autostrazile A1 (Bucuresti - Pitesti) si A2 (Bucuresti - Constanta, aflata partial in exploatare), insa doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. La nivel judetean, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se inregistreaza in judetele sudice: Calarasi (40%) Teleorman (39,1%). Procentele ridicate din aceste judete se datoreaza ponderii mai mari pe care le au drumurile nationale in totalul drumurilor publice, in sudul regiunii (peste 23%), comparativ cu nordul acesteia (sub 20%).

Mai precis, in judetele nordice (Arges, Dambovita si Prahova), pe langa drumurile nationale care traverseaza judetele, exista o retea mai densa de drumuri judetene si comunale (de regula mai putin modernizate decat cele nationale), comparativ cu sudul regiunii. Aceasta explicatie este sprijinita de densitatea mai ridicata a drumurilor publice inregistrata in judetul Arges - peste 44 km/100kmAC, fata de cea din judetele sudice - sub 27 km/100kmAC.Regiunea dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind strabatut de magistralele feroviare I (Bucuresti-Timisoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun pana la Ploiesti), VII (Bucuresti-Galati), VIII (Bucuresti-Constanta) si IX (Bucuresti-Giurgiu).

Regiunea Sud beneficiaza si de avantajul oferit de principala artera fluviala de navigatie europeana, Dunarea, insa putin folosita ca urmare a reducerii capacitatilor industriale ale oraselor porturi si lipsei transportului naval de calatori.Structurile de cazare in Regiunea Sud, sunt concentrate intr-un numar mai mare in jud. Prahova, Arges si Dambovita, cu 434, 186 si respectiv 51 unitati de cazare.
Cele mai multe unitati de cazare dupa gradul de confort care isi desfasoara activitatea in regiune sunt cele de 2 si 3 stele. Judetele in care sunt concentrate acestea, sunt cele precizate adineaori, datorita fluxului mare de turisti ce frecventeaza turistice, cele mai importante fiind Valea Teleajenului superior si mijlociu, si Bucegi-Valea Prahovei.

In 2004, Regiunea Sud inregistra o valoare a PIB de 2.447 a,Z/locuitor, situata sub media pe tara (2.932,8 a,Z/locuitor), la nivel judetean, cele mai mari valori inregistrandu-se in judetele Arges - 3.071 a,Z/locuitor si Prahova - 2.696,9 a,Z/locuitor, iar cea mai redusa in Calarasi - 1748,2 a,Z/locuitor.Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de impartirea acesteia in doua sub-arii cu caracteristici geografice si socio-economice diferite.Regiunea Sud are un important potential de dezvoltare economica, diferentiat intre nordul si sudul regiunii.

Astfel, in nord exista importante resurse de subsol reprezentate de zacaminte de titei si gaze naturale, carbuni, sare, etc a caror prelucrare si comercializare poate creste valoarea adaugata din regiune.
De cealalta parte, in sudul regiunii exista suprafete agricole intinse, care pot sta la baza dezvoltarii unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi, corespunzatoare conditiilor pedologice din regiune.

Contributia industriei la crearea PIB regional este de peste 30%, in special prin aportul intreprinderilor din industria chimica si petrochimica (judetele Prahova si Arges), masini, echipamente si mijloace de transport, materiale de constructie (Prahova, Arges si Dambovita), textile, confectii si alimentara. Orasele Ploiesti, Pitesti si Targoviste se manifesta ca poli de dezvoltare si ca centre de polarizare pentru noi activitati industriale, in afara celor traditionale existente, inclusiv a investitiilor straine.

Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a Regiunii Sud daca se are in vedere ca intreprinderile din sectorul industrial au realizat 45,9% din cifra de afaceri totala din regiune (2003).
Pe judete, cea mai ridicata cifra de afaceri in industrie este realizata de Prahova (38,0% din cifra de afaceri in industrie la nivelul regiunii), urmata de Arges (33,3%), pe ultimul loc situandu-se Calarasi (4,0%). In regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice, turistice si de agrement (o treime din numarul total de parcuri existente in Romania), 5 dintre acestea fiind localizate in judetul Prahova.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.