Rolul musculaturii membrului inferior in ortostatism

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.32

nivel: Facultate

Membrele inferioare, avand rolul de a sustine greutatea corpului, de a participa la mentinerea echilibrului si de
a produce deplasarea corpului in pozitia bipeda, au musculatura mult mai dezvoltata si mai puternica decat cea a membrelor superioare.
In comparatie cu muschii membrelor superioare, muschii anteriori ai extremitatii libere a membrelor inferioare sunt muschi extensori, i[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rolul musculaturii membrului inferior in ortostatism

Membrele inferioare, avand rolul de a sustine greutatea corpului, de a participa la mentinerea echilibrului si de
a produce deplasarea corpului in pozitia bipeda, au musculatura mult mai dezvoltata si mai puternica decat cea a membrelor superioare.
In comparatie cu muschii membrelor superioare, muschii anteriori ai extremitatii libere a membrelor inferioare sunt muschi extensori, iar cei posteriori sunt muschi flexori.
Dupa asezarea lor topografica, muschii membrelor inferioare se impart in :
- muschi ai bazinului
- muschi ai coapsei
- muschi ai gambei
- muschi ai piciorului



MUSCHII BAZINULUI

Muschii bazinului se impart in doua grupe :
- muschi intrinseci ai bazinului
- muschi extrinseci ai bazinului

Muschii extrinseci ai bazinului pot fi denumiti astfel numai din cauza originii si situatiei lor topografice.
Din punct de vedere functional, muschii extrinseci ai bazinului sunt muschi ai extremitatii libere a membrelor inferioare. Ei isi au originea pe oasele bazinului si insertia pe extremitatea superioara a femurului ; sunt muschi scurti ca lungime, dar grosi, cu forta contractila mare.
Dupa asezarea topografica, unii se afla pe fata interna a oaselor bazinului, iar altii pe fata externa.
Muschii de pe fata interna a bazinului apartin regiunii iliace profunde, cu exceptia muschiului piramidal.
Muschii de pe fata externa a bazinului apartin in cea mai mare parte, regiunii fesiere.

MUSCHII REGIUNII ILIACE

Muschii regiunii iliace sunt urmatorii :
Muschiul psoasul mare ( m. psoas major )
Isi are originea sus, in regiunea lombara, pe fata laterala a corpului vertebrei T12 si primele 4 vertebre lombare si de asemenea, pe apofizele transverse ale tuturor vertebrelor lombare. Tendonul sau se uneste cu al muschiului iliac si se insera pe trohanterul mic al femurului. Este inervat de ramuri directe din plexul lombar.
Muschiul iliac ( m. Iliacus )
Isi are originea pe fosa iliaca interna a coxalului, pe care o ocupa in intregime, iar tendonul sau se uneste cu cel al psoasului mare si se insera pe trohanterul mic al femurului. Este inervat de ramuri din plexul lombar.
Muschii psoas si iliac mai sunt descrisi ca un singur muschi denumit m. iliopsoas deoarece se unesc si au insertie comuna.
Trecand anterior de axul transversal al miscarilor de flexie-extensie din articulatia coxo-femurala, cei 2 muschi sunt puternici flexori ai coapsei pe bazin, cu rol important in mers.

MUSCHII REGIUNII FESIERE

Muschii regiunii fesiere formeaza, in partea posterioara a bazinului, un relief muscular caracteristic omului. Aceasta din cauza dezvoltarii mari a muschilor extensori ai coapsei pe bazin, cu rol important in statiunea verticala ( ortostatism ).
Ei sunt asezati pe mai multe planuri, cei mai superficiali fiind muschiul fesier mare ; ceilalti muschi ai acestei regiuni sunt profunzi : muschiul fesier mijlociu, muschiul fesier mic - si inferior de ei, grupul de muschi numiti si pelvitrohanterieni. Acestia isi au originea pe oasele bazinului si insertia pe trohanterul mare al femurului : muschiul piriform, muschiul obturator intern, muschii gemeni-superiori si inferiori, muschiul patrat femural si muschiul obturator extern.
Muschiul fesier mare ( m. gluteus maximus )
Isi are origine pe coxal ( fosa iliaca externa ), inapoia liniei fesiere posterioare, pe sacru si pe ligamentul sacrotuberos ; se insera pe tractul iliotibial si pe linia de trifurcatie externa a liniei aspre a femurului. Prin contractia lui, pe langa extensia coapsei, efectueaza abductia si rotatia laterala. Este inervat de nervul fesier inferior provenit din plexul sacrat.
Muschiul fesier mijlociu ( m. gluteus medius )
Este situat sub muschiul fesier mare. El isi are originea pe coxal, intre linia fesiera anterioara si posterioara, si pe creasta iliaca ( buza externa ); se insera pe fata laterala a trohanterului mare. Prin contractia lui, pe langa abductie, efectueaza extensia, rotatia laterala a coapsei, prin fibrele posterioare, si rotatia mediala prin cele anterioare. Este inervat de nervul fesier superior ( din plexul sacrat ).
Muschiul fesier mic ( m. gluteus minimus )
Este acoperit de muschiul fesier mijlociu si isi are originea pe coxal, anterior de linia fesiera anterioara ; se insera pe marginea anterioara a trohanterului mare. Pe langa abductie intervine si in extensia coapsei si rotatie mediala, prin fibrele sale anterioare. Este inervat de nervul fesier superior ( prin plexul sacrat ).
Muschiul piriform ( m. piriformis )
Isi are originea pe fata pelviana a sacrului, trece prin incizura ischiatica ( gaura ischiatica mare ) pe care o imparte intr-un spatiu suprapiriform si altul infrapiriform si se insera pe varful trohanterului mare. Prin spatiul supra-si infra-piriform trec vase si nervi din bazin spre regiunea fesiera. Este inervat de ramuri din plexul sacrat.
Muschiul obturator intern ( m. obturatorius internus )
Isi are originea pe fata interna a circumferintei gaurii obturate si a membranei obturatorie. Tendonul sau trece prin incizura isciatica dupa care isi schimba directia, i se anexeaza cei 2 gemeni si se insera pe fosa trohanterica. Este inervat de o ramura a plexului sacrat si este un rotator lateral al coapsei.
Muschii gemeni ( mm. gemelli )
Superior si inferior : primul isi are originea pe spina ischiatica, iar cel de-al doilea pe tuberozitatea ischiatica. Tendoanele lor de insertie se unesc cu ale obturatorului intern. Sunt inervatii de ramuri al plexului sacrat.
Muschiul patrat femural ( m. quadratus femoris )
Este cel mai inferior din grupul muschilor profunzi, isi are originea pe tuberozitatea ischiatica si insertia pe creasta trohanterica. Este inervat de o ramura a plexului sacrat si prin contractie participa la rotatia laterala a coapsei.
Muschiul obturator extern ( m. obturatorius externus )
Isi are originea pe cadrul extern al gaurii obturate si pe fata externa a membranei obturatoare, inserandu-se pe fundul fosei trohanterice. Este inervat de nervul femural provenit din plexul lombar, este un rotator lateral al coapsei.




MUSCHII COAPSEI

Dupa asezarea lor topografica se impart in 3 grupe :
- muschii anteriori
- muschii mediali
- muschii posteriori ai coapsei

a.) Muschii anteriori ai coapsei
- m. tensor al fasciei lata
- m. croitor
- m. cvadriceps femural
Muschiul tensor al fasciei lata ( m. tensor fasciae latae )
Este considerat facand parte din muschiul fesier mijlociu, avand aceeasi inervatie. Isi are originea pe spina iliaca antero-superioara si creasta iliaca, iar insertia pe tractul iliotibial. Prin actiunea sa contribuie la abductia coapsei si la extensia genunchiului. Este inervat de nervul fesier superior, provenit din plexul sacrat.
Muschiul croitor ( m. sartorius )
Este cel mai lung muschi al corpului si situat in planul superficial al muschilor anteriori ai coapsei. Isi are originea pe spina iliaca antero-superioara, strabate in diagonala fata anterioara a coapsei si se insera impreuna cu tendonul muschiului semitendinos si muschiului gracilis pe fata mediala a extremitatii superioare a tibiei, unde formeaza << laba de gasca >>. Trecand peste articulatiile coxofemurala si cea a genunchiului, el face flexia coapsei pe bazin si contribuie la rotatia mediala si la flexia gambei pe coapsa. Este inervat de ramuri din nervul femural.
Muschiul cvadriceps femural ( m. quadriceps femoris )
Are 4 capete de origine :
- dreptul femural
- vastul medial
- vastul lateral
- vastul intermediar
Dreptul femural isi are originea pe spina iliaca antero-inferioara si spranceana acetabulara a coxalului; vastul medial isi are originea pe buza mediala a liniei aspre a femurului si pe fata mediala a osului; Vastul lateral se prinde pe buza laterala a liniei aspre; vastul intermediar sau muschiul crural isi are originea pe fetele anterioara si laterala a femurului. Cele 4 capete se unesc si se termina pe un tendon puternic, care inglobeaza rotula denumit tendonul rotulian, prin care se insera pe tuberozitatea tibiei. Prin actiunea de extensie a gambei pe coapsa el are un rol important in statica ( ortostatism ) si mers. Este inervat de nervul femural din plexul lombar.

b.) Muschii mediali ai coapsei
- m. gracilis
- m. pectineu
- m. adductor lung
- m. adductor scurt
- m. adductor mare




Muschiul gracilis ( m. gracilis )
Este denumit si dreptul intern, deoarece se gaseste in partea mediala a coapsei. El isi are originea pe ramura inferioara a pubelui si insertia pe fata mediala a tibiei prin << laba de gasca >>. Pe langa adductie a coapsei el face si flexia gambei pe coapsa. Este inervat de nervul obturator ( din plexul lombar ).
Muschiul pectineu ( m. pectineus )
Este un muschi profund situat superior de adductori, care isi are originea pe creasta pectineala a pubelui, iar insertia pe linia pectinee a femurului. Pe langa miscarea de adductie contribuie si la flexia coapsei pe bazin, de la orizontala in sus. Este inervat de nervii obturator si femural.
Muschiul adductor lung ( m. adductor longus )
Este cel mai superficial din grupul muschilor adductori, isi are originea pe unghiul pubelui si se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului, in treimea mijlocie. Este inervat de nervul obturator, ramura a plexului lombar.
Muschiul adductor scurt ( m. adductor brevis )
Este situat sub pectineu si adductor lung, isi are originea pe ramura inferioara a pubelui si se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului. Este inervat de nervul obturator.
Muschiul adductor mare ( m. adductor magnus )
Isi are originea pe ramura ischiopubiana si pe tuberozitatea ischiatica; se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului si cu o alta portiune, pe condilul medial al femurului. Intre cele 2 capete de insertie ale sale se delimiteaza un orificiu - hiatul tendinos al adductorului mare - prin care artera femurala insotita de vena femurala trec in regiunea posterioara a genunchiului, unde devin artera si vena poplitee. El este inervat de nervul obturator din plexul lombar, si de nervul ischiatic din plexul sacrat.

c.) Muschii posteriori ai coapsei
- m. biceps femural
- m. semitendinos
- m. semimembranos
Trecand peste articulatia soldului si a genunchiului ei contribuie la realizarea extensiei coapsei pe bazin, iar ca actiune principala realizeaza flexia gambei pe coapsa.
Muschiul biceps femural ( m. biceps femoris )
Isi are originea printr-un capat lung, pe tuberozitatea ischiatica si prin altul scurt, pe buza laterala a liniei aspre a femurului. El se insera pe capul fibulei, pe langa extensia coapsei pe bazin si flexia gambei pe coapsa, bicepsul femural face si rotatia laterala a gambei. El este inervat de nervul tibial si nervul fibular comun - ramuri ale nervului ischiatic.
Muschiul semitendinos ( m. semi-tendinosus )
Isi are originea pe tuberozitatea ischiatica si insertia pe tibie, formand planul profund al "labei de gasca'. Este inervat de nervul tibial - ramura a nervului ischiatic.
Muschiul semimembranos ( m. semimembranosus )
Este situat in partea mediala a muschilor posteriori ai coapsei, isi are originea pe tuberozitatea ischiatica si se insera pe condilul medial al tibiei, prin tendonul orizontal ; tendonul vertical se continua cu ligamentul popliteu oblic al genunchiului. Pe langa flexia gambei pe coapsa, el face impreuna cu semitendinosul rotatia mediala a gambei ; este inervat de nervul tibial.

MUSCHII GAMBEI

Se impart in 3 grupe :
- muschi anteriori
- muschi posteriori
- muschi laterali ai gambei

a.) Muschii anteriori ai gambei

Muschiul tibial ( m. tibialis anterior )
Isi are originea pe condilul lateral, pe fata laterala a tibiei si pe membrana interosoasa. Tendonul sau trece pe sub ligamentul cruciat al piciorului si se insera pe primul cuneiform si pe baza metatarsianului intai. Prin actiunea lui complexa tibialul anterior executa miscarile de flexie dorsala, inversiune si adductie a piciorului. Este inervat de nervul fibular profund.
Muschiul extensor lung al degetelor ( m. extensor digitorum longus )
Are originea pe condilul lateral al tibiei, pe capul si marginea anterioara a fibulei si pe membrana interosoasa. Tendonul sau se imparte in 4 tendoane care se insera pe aponevroza dorsala a ultimelor 4 degete ( II - V ). El efectueaza extensia ultimelor 4 degete, flexia dorsala a piciorului pe gamba si pronatia piciorului. Este inervat de nervul fibular profund.
Muschiul extensor lung al halucelui ( m. extensor hallucis longus )
Isi are originea pe fata mediala a fibulei si membrana interosoasa, se insera pe prima si a doua falanga a halucelui. Acest muschi face extensia degetului mare, flexia dorsala a piciorului, inversiune si adductie. Este inervat de nervul fibular profund.
Muschiul fibularis tertius ( m. peroneus tertius )
Isi are originea pe fata anterioara a fibulei si se insera pe fata dorsala a bazei metatarsianului al V-lea. Este inervat de nervul fibular profund si prin actiune se face flexia dorsala si pronatia piciorului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.