Rolul materiilor organice in fertilitatea solului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rolul materiilor organice in fertilitatea solului

Materia organic� din sol este constituit� din grupe de substan�e cu origine, compozi�ie, grade de stabilitate �i func�ii diferite, care au semnifica�ii deosebite pentru caracterizarea regimului humic �i a varia�iei acestuia �n func�ie de condi�iile pedoclimatice �i de practicile culturale.

Dup� origine, materia organic� din sol a fost clasificat� �n dou� grupe principale : prima grup� cuprinde resturi organice ( de plante �i animale ) proaspete �i incomplet transformate, separabile din sol prin mijloace mecanice, iar a doua grup� este constituit� de humusul solului, care prezint� o parte integrat� a solului ce nu poate fi separat� de aceasta, prin mijloace mecanice. Humusul, la r�ndul lui, este un amestec complex format din produ�i de transformare avansat� a resturilor organice �i produ�i de resinteza microbian� �i din substan�e humice propriu-zise ( acizi humici, acizi fulvici �i humin� ).

�in�nd seama de varia�ia mare a gradului de biodegradabilitate a substan�elor organice ce intr� �n alc�tuirea materiei organice din sol �i de rolul lor specific, Schffer �i Ulrich (1960) au �mp�r�it pragmatic materia organic� din sol �n “humus nutritiv” �i “humus stabil”. Humusul nutritiv este reprezentat de totalitatea compu�ilor organici, mai mult sau mai pu�in u�or mineralizabili, care se �ncadreaz� �n ambele grupe principale din clasificarea lui Kononova. El are un rol predominant �n asigurarea microorganismelor �i plantelor superioare cu elemente nutritive �i asigur� materia prim� �i substan�ele precursoare sintetiz�rii substan�elor humice propriu-zise. Humusul stabil cuprinde ansamblul substan�elor care se descompun lent, ajung�nd �i ele �n final la compu�i minerali ( CO2, H2O �i NH3 ).

�ntr-o agricultur� intensiv� rolul humusului �n asigurarea unui mediu favorabil pentru cre�terea plantelor, ca rezervor cu eliberarea lent� a elementelor nutritive ( N, P, S, K, Ca, Mg) �i ca regulator al metabolismului vegetal, trebuie s� se manifeste la nivele superioare ale echilibrului humic.

Numeroase cercet�ri asupra bilan�ului humusului din solurile cultivate �n diferite sisteme urm�resc rezolvarea favorabil� a contradic�iei care se manifest� �ntre conservatorismul solului de a-�i men�ine echilibrul humic �i cerin�ele agriculturii de cre�tere treptat� a con�inutului de humus, �n condi�ii ra�ionale din punct de vedere tehnic. Solurile preconizate pentru terenurile agricole din �ara noastr� reies din analiza evolu�iei humusului �n diferite situa�ii de cultur�.

Caracterizarea regimului humic al solurilor

�n �ara noastr�, �n studiul agrochimic ca �i �n cel pedologic, caracterizarea terenurilor agricole sub aspectul con�inutului de materie organic� se face diferen�iat. La solurile organice ca �i la solurile de ser�, �mbog��ite prin aporturi masive de materie organic� par�ial descompus�, se determin� “materia organic�”, �n timp ce la celelalte soluri se determin� humusul, dup� �ndep�rtarea prealabil� a resturilor descompuse din sol. Recunoa�terea humusului ca un indicator sintetic al st�rii de fertilitate a solului este eviden�iat� de folosirea resurselor de humus din primii 50 cm printre criteriile principale de stabilire a notelor �n Sistemul rom�n de bonitare a terenurilor agricole (1976).

Con�inutul de humus din stratul arat multiplicat cu raportul satura�iei �n baze, cunoscut sub denumirea de indice-azot, este utilizat �n analiza agrochimic� pentru caracterizarea st�rii de asigurare cu azot a solului. �n studiile agrochimice curente nu se practic� frac�ionarea humusului, �ntruc�t aceasta este determinat� predominant de tipul de sol �i mai pu�in de practicile culturale. Anual �n solurile arabile din �ara noastr� se mineralizeaz� o cantitate de 1-3 % din materia organic� a solului, �ndeosebi pe seama humusului nutritiv. Evaluarea cantitativ� a acestor transform�ri prezint� interes pentru stabilirea bilan�ului humic al solului sub diferite sisteme de cultur� �i pentru a aprecia aportul solului �n azot accesibil plantelor.

�n cercetarea agrochimic� se folosesc metode bazate pe mineralizarea materiei organice u�or biodegradabile �n condi�ii controlate de umiditate �i temperatur� sau pe u�urin�a ei de oxidabilitate (descompunere) chimic� pentru estimarea azotului organic poten�ial accesibil, ambele determin�ri efectu�ndu-se pe soluri din care nu au fost �ndep�rtate resturile organice.

Materia organic� a terenurilor introduse �n circuitul agricol

Principala rezerv� de sporire a suprafe�ei arabile a ��rii, a constituit-o regiunea inundabil� a Dun�rii, at�t prin m�rimea suprafe�elor recuperabile c�t �i prin fertilitatea ridicat� a solurilor aluviale �i a sedimentelor. Au fost introduse aproape integral �n folosin�� agricol� terenurile din Lunca Dun�rii, pe m�sura �ndiguirii incintelor, iar Delta Dun�rii este �n curs de amenajare. �n solurile �i sedimentele din aceste zone materia organic� se g�se�te �n cantit��i ridicate, cu mult mai mari dec�t �n solurile zonale.

Rezervele de humus ale solurilor cresc de la solurile aluviale slab evoluate c�tre solurile de lunc� evoluate �i, �n cadrul aceluia�i tip de sol variaz� �n func�ie de textur�. Comparativ cu cernoziomurile cultivate de mult� vreme pe terasele Dun�rii, av�nd aceea�i textur�, solurile din Lunca Dun�rii aveau con�inuturi �i rezerve de humus cu mult mai mari.

Dup� �ndiguire, con�inutul de materie organic� a �nceput s� scad� ca urmare a �ntreruperii aportului periodic de m�l aluvionar bogat �n componente organice, a schimb�rii regimului hidric datorat� descrierii terenurilor �i cultiv�rii lor. �n Insula Mare a Br�ilei con�inutul de materie organic� din sedimentele fostelor fonduri de lac a sc�zut cu aproape 20% �n primi 15 ani de cultivare (de la 5,1 la 4,2%).
Datorit� condi�iilor specifice de depunere a suspensiilor organice �i proceselor de bioacumulare �n regimul natural, sedimentele �i solurile au con�inuturi foarte ridicate de materie organic�, at�t cele emerse c�t �i cele submerse, chiar �i la texturi grosiere.

Con�inuturile cele mai ridicate de materie organic� se �nt�lnesc la solurile turbogleice �i la turbe. Materia organic� a sedimentelor �i solurilor din Delta Dun�rii este caracterizat� printr-un grad slab de humificare: pus �n eviden�� de con�inuturi mici de acizi humici ob�inu�i la fertilizarea materiei organice, precum �i prin valori ale raportului C/N apropiate sau nu prea ridicate fa�� de cele �nt�lnite la solurile cultivate. Aceste caracteristici, al�turi de condi�iile climatice specifice zonei indic� condi�ii favorabile de mineralizare a materiei organice dup� modificarea regimului natural �n care s-au format aceste sedimente �i soluri, av�nd drept consecin�� sc�derea rapid� �i de amploare a con�inutului de materie organic�. Pe aceste terenuri cu poten�iale ridicate de fertilizare, culturile agricole vor beneficia de aporturi �nsemnate de elemente nutritive din sol �n primii ani dup� amenajarea lor agricol�.

Degradarea oxidativ� a materiei organice poate avea, �n func�ie de natura solurilor, pe l�ng� consecin�e organice bogate �n sulfuri libere, subsiden�a teritoriului la toate solurile organice �i riscul de defla�ie eolian� la solurile cu textur� u�oar�. Pentru atingerea unor echilibre humice superioare pe solurile din Delta Dun�rii apare necesar s� se asigure at�t restituirii substan�ei de materie organic� proasp�t� prin m�suri agrofitotehnice c�t �i atenuarea proceselor de mineralizare a materiei organice prin men�inerea unui regim hidric corespunz�tor, �ndeosebi f�r� alternan�e repetate ale st�rilor de umezire-usc�ciune, posibil de reluat prin m�surile de desecare �i irigare.

Reglarea regimului humic prin fertilizare organic�

Fertilizarea organic� reprezint� principala m�sur� agrotehnic� prin care este influen�at� �n mod pozitiv regimul humusului din sol.
�ngr��mintele organice cu consecin�� solid� ca �i resturile vegetale r�mase �n solul de la culturile agricole, reprezint� surse de materie prim� pentru humusul nutrtiv, dar �i pentru sinteza humusului stabil. Ambele contribuie, al�turi de alte verigi ale tehnologiilor de cultur� a plantelor la men�inerea sau la cre�terea con�inutului de humus din solurile cultivate.

�ngr��mintele organice cu valoare fertilizant� �i/sau ameliorativ�

�ngr��mintele organice posibil de folosit �n �ara noastr� sunt numeroase. �n grupa �ngr��mintelor de origine vegetal� intr� produsele agricole secundare (paie, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, frunze �i colete de sfecl�), composturile, �ngr��mintele verzi �i turbe. �ngr��mintele de origine animal�, produse �n sistem gospod�resc �i �n sistem industrial de cre�tere a animalelor, sunt constituite din gunoi de grajd, urin�, must de b�legar �i respectiv n�moluri, composturi, tulbureal� �i ape reziduale. Provenien�ele reziduale au n�moluri de la sta�iile de epurare or�ene�ti �i industriale, composturile rezultate din ele precum �i din gunoaiele menajere.

�n prezent �n �ara noastr�, precum �i �n alte ��ri, �ngr��mintele organice de origine animal� sunt cele mai larg folosite pe terenurile agricole. Turba �i composturile de origine animal� �i vegetal� sunt folosite �n legumicultur�. Introducerea resturilor vegetale �n sol, cu scop ameliorativ, nu constituie o practic� curent�. Folosirea n�molurilor �i composturilor de la diferite sta�ii de epurare pe terenurile agricole au dep�it stadiul experimental.

Sub raportul efectului fertilizant, �ngr��mintele organice de origine animal� sunt cele mai valoroase. Ele aduc �n sol cantit��i importante din toate elementele esen�iale nutri�iei plantelor, �n raporturi echilibrate fa�� de cerin�ele acestora. Anual, �n fermele zootehnice �i �n marile cresc�torii de animale din �ara noastr� rezult� cca 30 milioane tone de �ngr��minte organice (�n echivalent gunoi de grajd semifermentat). Masa substan�elor organice con�inut� �n aceast� cantitate echivalent-gunoi este de 5.8 - 6.0 milioane tone. �n ea se g�sesc 120 - 130 mii tone N, 75 - 80 mii tone P202 �i 130 - 135 mii tone K2O. Sulful organic �i mineral ajunge la 13-14 tone, iar substan�ele bazice la 70 - 80 mii tone CaO �i 38 - 45 mii tone MgO.

Cu aceste �ngr��minte se restituie �n sol cca 120 - 150 tone S, 600 - 700 tone Zn, 10-20 tone Mg �i cca 200 - 250 tone Cu. Azotul �i fosforul din �ngr��mintele organice, reprezint� aproximativ 1/10 din necesarul anual de �ngr��minte, �n timp ce potasiul din gunoi echivaleaz� cu cca 1/4 din necesarul anual de �ngr��minte cu potasiu al agriculturii. Dintre �ngr��mintele organice de origine vegetal�, produsele agricole secundare con�in cantit��i apreciabile de potasiu. �ngr��mintele organice neconven�ionale (n�moluri �i composturi de la sta�iile de epurare) au con�inuturi variabile �n elemente nutritive, �n func�ie de provenien�a lor.

Efectul ameliorativ ai �ngr��mintelor organice se datoreaz� aportului apreciabil de materie organic�, care este constituit� at�t din compu�i u�ori c�t �i greu degradabili. Frac�iunea de materie organic� mai stabil� este constituit� �ndeosebi din lignin�. Persisten�a mai mult timp �n sol, determin� efectul de durat� al �ngr��mintelor organice �i ameliorarea solului, inclusiv �n ceea ce prive�te regimul humusului. Cu excep�ia �ngr��mintelor organice semilichide (tulbureal�) �i lichide (urin�, must de b�legar, ape reziduale), a c�ror materie organic� este integral u�or biodegradabil�, toate �ngr��mintele organice cu consisten�� solid� constituie �ntr-o m�sur� mai mare sau mai mic� la ameliorarea solului. Comparativ eficien�a unor doze egale de substan�e organice introduse �n sol ca gunoi de grajd, r�d�cini, paie de cereale, �ngr��minte verzi, frunze, rumegu� de lemn �i turb� de Sphagnum �n cre�terea con�inutului de humus se insereaz� �n ordinea 1; 0.55; 0.45; 0.35; 0.25; 2; 2.5 (Kolenbrander, 1976).

Numeroase experien�e au ar�tat c� 1/5 din masa uscat� a gunoiului de grajd tradi�ional, numai 1/8 - 1/9 din masa paielor se transform� �n substan�e humice (Hera �i Borln, 1980). Dintre �ngr��mintele organice de origine animal�, gunoiul de grajd de taurine contribuie cel mai mult la formarea humusului stabil, �ntruc�t con�ine cantitatea cea mai mare de lignin� raportat� la substan�a organic�. �n raport cu specia animal�, propor�ia de compu�i greu biodegradabili din dejec�ii cre�te de la animalele furajate cu concentrate (p�s�ri, porci) la animale furajate cu grosiere (cai, oi, taurine); �n acela�i sens cre�te �i efectul �ngr��mintelor organice cu consisten�� solid� provenite de la speciile �n ameliorarea de durat� a solului.

Efectul ameliorator al n�molurilor provenite din complexele de cre�tere industrial� a animalelor mai depinde de prezen�a sau absen�a a�ternutului �i de cantitatea �nglobat� de furaje nefolosite. Composturile rezultate din n�moluri de origine animal�, resturi vegetale �i alte adaosuri, supuse unei ferment�ri aerobe dirijate timp de mai mul�i ani, aduc �n sol o cantitate �nsemnat� de substan�e humice deja formate �n cursul procesului de compostare, contribuind substan�ial la ameliorarea complex� a �nsu�irilor solului. « mai multe referate din Geografie