Rolul ONG in dreptul international

5x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Rolul ONG in dreptul international
Datorită diversității organizațiilor internaționale neguvernamentale, ca scopuri și dimensiuni, nu s-a ajuns la o definiție general acceptată a acestor entități. Se poate spune că o organizație neguvernamentală reprezintă o asociație internațională, creată din inițiativă privată sau mixtă, grupând persoane fizice sau juridice având național[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rolul ONG in dreptul international

Referat despre Rolul ONG in dreptul international
Datorită diversității organizațiilor internaționale neguvernamentale, ca scopuri și dimensiuni, nu s-a ajuns la o definiție general acceptată a acestor entități. Se poate spune că o organizație neguvernamentală reprezintă o asociație internațională, creată din inițiativă privată sau mixtă, grupând persoane fizice sau juridice având naționalități diferite, asociație care nu urmărește scopuri lucrative.
Pentru a putea obține recunoașterea calității de persoană juridică, aceste organizații trebuie constituite potrivit legii unui stat determinat, care este legea sediului. Poziția lor juridică nu diferă, deci, de aceea a altor persoane juridice de drept intern din țara de sediu.

Statutul juridic al ONG-urilor poate fi abordat din două puncte de vedere; al raporturilor lor cu statele și al relațiilor lor cu organizațiile interguvernamentale. În prima situație, în cea mai mare parte a cazurilor, ONG-urile sunt considerate de state ca simple asociații interne, supuse propriilor lor legislații, susceptibile de a fi modificate sau abrogate.

În privința raporturilor organizațiilor neguvernamentale cu cele interguvernamentale se observă că, în ultimii ani, o serie de organizații internaționale neguvernamentale sunt invitate să ia parte sau li se admit cererile de participare la activități ale unor organizații interguvernamentale, cu condiția ca statutul acestora din urmă să prevadă o asemenea participare.

Această practică, întâlnită în special în cazul unor organe sau organizații interguvernamentale din sistemul O.N.U., a condus la concluzia că unor organizații internaționale neguvernamentale li s-ar putea recunoaște anumite competențe limitate în planul raporturilor de drept internațional.

Cu toate că unele ONG, cum ar fi Organizația Internațională a Poliției Criminale – Interpol sau Comitetul Internațional al Crucii Roșii (C.I.C.R.) colaborează cu guvernele statelor, potrivit normelor actuale de drept internațional, acestor ONG-uri nu li se recunoaște calitatea de subiecte ale dreptului internațional. Ele nu sunt încă dotate cu un veritabil statut juridic internațional, deși, în anumite limite, unele dintre ele contribuie la formarea dreptului internațional.

Organizația Internațională a Poliției Criminale – O.I.P.C. – Interpol este organizație neguvernamentală, având ca membre organe de poliție din numeroase state de pe cele cinci continente. În fiecare țară există un birou care funcționează în cadrul Poliției Naționale, dar se află în angrenajul Interpol, întreținând legături directe cu Birourile Centrale naționale din alte țări, sau prin mijlocirea Administrației Centrale Interpol pentru schimb de informații și transmiterea de documente referitoare la infracțiuni și infractori de drept comun. Este interzisă intervenția în probleme cu caracter politico-militar, religios sau rasial.

O.I.P.C. are sediul la Paris iar unul din principalul său rol este de a crea și dezvolta toate instituțiile capabile să contribuie în mod eficient la prevenirea și reprimarea infracțiunilor de drept comun.
Un alt rol important este de asigurare și dezvoltare a asistenței reciproce a tuturor anchetatorilor de poliție criminală, cu respectarea legilor fiecărei țări, precum și a Declarației Universale a Drepturilor Omului, apărut la 10 decembrie 1948, care a dat valențe noi unui principiu fundamental, și anume principiului respectării drepturilor omului.

La O.N.U., relațiile cu ONG sunt reglementate de de rezoluțiile Consiliului Economic și Social (ECOSOC), 288 B(X) din 1950 și 1296 (XLIX) din 1968. Prin rezoluția 1296 ECOSOC a decis divizarea ONG-urilor în trei grupe: cele de categoria I, prin obiectul activității lor, prezintă un interes fundamental pentru cea mai mare parte din activitățile Consiliului; cele din categoria a II-a au o competență specială, dar care nu interesează decât anumite activități ale Consiliului; alte organizații, pot participa, ocazional, la lucrările Consiliului, în vederea unor consultări speciale.
În funcție de categoria din care fac parte, ONG-urilor li se acordă unele facilități în raporturile cu organele din sistemul ONU, care privesc trimiterea de observatori, participarea la discuții, sprijinirea și difuzarea de documente.

Unele ONG au obținut în cadrul ECOSOC chiar „un statut consultativ” și, drept urmare, influența lor, în special în domeniul drepturilor omului, este în creștere. Dintre organizațiile neguvernamentale care se preocupă din ce în ce mai mult de drepturile omului fac parte: Crucea Roșie și Semiluna Roșie, Institutul Internațional pentru Drept Umanitar, Amnesty International.

Activitatea acestor organizații se concretizează în elaborarea de instrumente juridice internaționale. Alte documente, în afară de Declarația Universală a Drepturilor Omului, elaborate sub auspiciile O.N.U. sunt: Carta O.N.U., Constituția O.I.M., Carta F.A.O., Declarația Drepturilor Copilului, Convenția asupra abolirii muncii forțate, Convenția asupra cetățeniei femeii căsătorite, acestea fiind doar câteva exemple din multitudinea existentă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.