Robert Schumann concertul pentru violoncel si orchestra in la minor
3x puncte
categorie: Muzica
nota: 10.00
nivel: Liceu
In aceasta perioada se perfectioneaza multe instrumente, se imbogatesc din punct de vedere teoretic multe discipline muzicale. Concomitent cu dorinta adaptarii vechilor forme la continutul nou al vietii, apare si necesitatea de a crea noi forme si genuri: ecoseza, moment muzical, iedul vocal si instrumental, balada, impromptu-ul, studiul, nocturna, romanta, fantezia, poemul simfonic.
[...]
DOWNLOAD REFERAT
[...]
Preview referat: Robert Schumann concertul pentru violoncel si orchestra in la minor
Preocuparea de a apropia muzica de poezie si de literatura a dus la imbogatirea substantiala a acesteia, dezvoltandu-se muzica cu program, una din marile realizari ale romantismului.Melodia, elementul principal al muzicii a parcurs la clasici drumul unui diatonism aproape pur, ca sa ajunga la unii romantici total cromatizata (Wagner-Tristan si Isolda). Aceasta predispozitie a melodiei si armoniei romantice nu a dus la distrugerea diatonismului sau inlocuirea lui, ci doar la imbogatirea expresiei.
Cantecul popular, intonatiile si ritmurile folclorice ce patrund in muzica profesionista au un rol important, implicand o depanare libera a discursului si un caracter improvizatoric.
Orchestra a devenit mai ampla si mai colorata - imbogatindu-se cu noi instrumente: cornul englez, tubele wagneriene, harpa (Berlioz), celesta (Glinka), instrumente de percutie. Se obtin efecte deosebite prin elasticitatea tempourilor si prin contrastele de nuante extrem de puternice.
Sunt anii cand, nume ca: Schubert, Schumann, Chopin, Liszt, Brahms, Wagner, vor deveni celebre datorita simfoniilor impunatoare sau operelor marete, poemelor simfonice ample sau miniaturilor instrumentale care redau vibratia calda, sensibila a sufletului uman.Din multitudinea creatorilor si ganditorilor ce au contribuit la afirmarea romantismului, personalitatea compozitorului Robert Schumann se distinge in primul rand ca model de existenta si spirit.
Intreaga lui viata a fost o cautare continua de a indeplini ceea ce sufletul ii dicta. Insusi modul in care a abordat ulterior cariera de muzician, faptul ca s-a daruit in cele din urma pianului si compozitiei dupa multi ani de cautari este fara indoiala castigul unei vointe puternice de a urma drumul sufletului, atitudine ce-si va lasa amprenta asupra intregii biografii.
Robert Alexander Schumann se naste la 8 iunie 1810 - in orasul Zwickau din Saxonia, regiune germana, de unde isi are originea un alt mare romantic, Richard Wagner, fiind cu un an mai tinar decat Mendelssohn-Bartholdy si cu doar o luna decat Chopin. Provenind dintr-o familie luminata de cultura si cu o buna situatie materiala, educatia lui a fost pe masura preocuparilor familiei, bunicii fiind intelectuali, tatal librar erudit, editor si scriitor.
Micul Robert este incredintat la varsta de sapte ani organistului Johann Kuntsch pentru a primi lectii de pian. Tatal sau ii conduce educatia si lectura marilor capodopere: anticii, clasicii si mai ales contemporanii romantici precum Byron, Goethe si Schiller. Inclinatia sa pentru lumea artelor se va manifesta neintarziat, prima mare pasiune fiind literatura iar pana la varsta de 18 ani scrie destul de mult, indeosebi versuri si impresii din lecturi, cuprinse in doua culegeri.
La 12 ani infiinteaza o orchestra de scolari dirijata de el si compune o lucrare pentru cor si orchestra - Psalmul 150, manifestand astfel talentul muzical. « mai multe referate din Muzica