Revolutie in Samaria

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.55

nivel: Facultate

Credinta aceasta, Dumnezeu a dat-o "sfintilor odata pentru totdeauna" (Iuda 3). Si, intrucat Dumnezeu nu Se schimba (Iacov 1,17), nici sistemul credintei nu s-a schimbat de-a lungul istoriei omului pacatos. In aceasta credinta, in care au crezut si patriarhii, si profetii, si apostolii, ii indemna Pavel pe convertitii sai sa "staruie in credinta" (Fapte 14,22; Filipeni 1,27; Iacov 2,1).3.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Revolutie in Samaria

Credinta aceasta, Dumnezeu a dat-o "sfintilor odata pentru totdeauna" (Iuda 3). Si, intrucat Dumnezeu nu Se schimba (Iacov 1,17), nici sistemul credintei nu s-a schimbat de-a lungul istoriei omului pacatos. In aceasta credinta, in care au crezut si patriarhii, si profetii, si apostolii, ii indemna Pavel pe convertitii sai sa "staruie in credinta" (Fapte 14,22; Filipeni 1,27; Iacov 2,1).3.

In afara de primele doua sensuri ("capacitatea de a crede", cat si "crezul" in care cineva crede), credinta mai inseamna si acea bizuire a inimii si a mintii in Dumnezeu si in caile Sale. Ea este tot darul lui Dumnezeu si vine in urma auzirii sau citirii Sfintei Scripturi (Romani 10,17). Aceasta credinta aduce in inima motivatia care-l face pe cel credincios sa actioneze conform vointei Sale suverane (Evrei 11,8). Credinta nu consta intr-o executare oarba si irationala, ci intr-o incredere suprema in capacitatea si integritatea lui Dumnezeu (Deut.7,9).

O asemenea credinta este o conditie prealabila pentru apropierea omului de Dumnezeu (Evrei 11,6). Prin mijlocirea credintei in Hristos, pacatosul este iertat si indreptatit (Romani 5,1). Prin credinta, neprihanirea lui Hristos devine a noastra (Filipeni 3,9). Credinta in Dumnezeu Ii da Lui ocazia sa faca lucruri minunate pentru om si prin om (Matei 9,21.22; Iacov 5,14.15). Adevarata credinta nu poate fi pasiva, ci se manifesta prin lucrari ale neprihanirii (Galateni 5,6; Iacov 2,26). In mod sustinut, Pavel afirma: credinta nu desfiinteaza Legea (Romani 3,31) si nici datoria omului de a respecta aceasta Lege (Romani 6,1.2).

Dimpotriva, ea il plaseaza pe pozitia in care dreptatea legii poate fi implinita in el prin Iisus Hristos (Roman 8,1-4). Credinta si faptele sau "Calea dintre doua prapastii" In scrierile Apostolului Pavel, increderea credinciosului in ceea ce a facut Hristos pentru a realiza impacarea lui cu Dumnezeu se cheama credinta.Din contra, ceea ce incearca sa faca cineva, conformandu-se unor ritualuri sau fapte de milostenie, cu scopul precis de a castiga merite inaintea lui Dumnezeu in vederea dobandirea mantuirii prin acestea, Pavel le numeste "fapte".In sensul mai sus aratat, credinta si "faptele" in actul mantuirii sunt reciproc exclusive, ca lumina si intunericul.

Prima prapastie mortala:"Salvarea prin fapte"In evul mediu lipsit de Scriptura, ideea ca ritualurile, penitentele, pelerinajele si faptele de milostenie au putere de a ispasi pacatele cuiva, sau macar contribuie cu ceva la ispasirea lor, a intunecat cu totul conceptul salvarii prin credinta, doar prin meritele lui Hristos. Locul credintei l-a luat un sistem nesfarsit de ritualuri, danii banesti si retragere in calugarie.
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.