Revolutia sociala

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.85

nivel: Facultate

Ea afirma ca toate clasele in afara de burghezie si de proletariat, in special asa-numitele clase mijlocii, urmeaza sa dispara si ca, drept urmare a tensiunii din ce in ce mai mari dintre burghezie si proletariat, unitatea si constiinta de clasa a acestuia din urma vor creste. Partea a doua o constituie profetia ca aceasta tensiune nu poate fi in nici un fel inlaturata si ca ea va duce la o revolu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Revolutia sociala

Ea afirma ca toate clasele in afara de burghezie si de proletariat, in special asa-numitele clase mijlocii, urmeaza sa dispara si ca, drept urmare a tensiunii din ce in ce mai mari dintre burghezie si proletariat, unitatea si constiinta de clasa a acestuia din urma vor creste. Partea a doua o constituie profetia ca aceasta tensiune nu poate fi in nici un fel inlaturata si ca ea va duce la o revolutie sociala proletara.

Cred ca nici una din cele doua concluzii nu decurge din premisa. Critica mea va fi, in linii mari, similara celei propuse in capitolul precedent; voi incerca, adica, sa arat ca rationamentul lui Marx nu ia in considerare un mare numar de evolutii posibile.

Dar oricit de admirabile ar fi observatiile lui Marx, tabloul e defectuos. Miscarea investigata de el este o miscare industriala; "capitalistul" sau este capitalistul industrial, iar "proletarul" sau este muncitorul industrial. Si in pofida faptului ca multi muncitori indusAZtriali provin din stramosii tarani, aceasta nu inseamna ca fermierii si taranii, de exemplu, sint redusi treptat cu totii la situatia de muncitori industriali. Nici macar muncitorii agricoli nu sint in mod necesar uniti cu cei industriali printr-un sentiment de solidaritate si o constiinta de clasa comune.

"Dispersarea muncitorilor agricoli pe mari intinderi -- admite Marx3 -- le fringe puterea de rezistenta, pe cind concentrarea capitalului in miini mai putine o mareste pe a celor de la orase."Din aceste tendinte nu decurge nicidecum unifiAZcarea intr-un intreg inzestrat cu constiinta de clasa. Ele arata mai degraba ca exista cel putin posibilitatea unei dezbinari si ca muncitorul agricol poate fi uneori prea dependent de stapinul sau, fermier sau taran, pentru a face cauza comuna cu proletariatul industrial.

Dar ca in schimb fermierii si taranii pot opta usor sa sprijine burghezia si nu pe muncitori, e un lucru mentionat de Marx insusi4; iar un program muncitoresc cum este cel din Manifest5, avind ca prima revendicare "desfiintarea oricarei proprietati asupra pamintului", nu pare de natura sa contracareze aceasta tendinta.

De aici reiese cel putin posibilitatea ca clasele de mijloc rurale sa nu dispara, iar proletariatul rural sa nu fuzioneze cu cel indusAZtrial. Dar asta nu este totul. insasi analiza lui Marx arata ca pentru burghezie este de importanta vitala sa provoace dezbinare intre salariati; si dupa cum a sesizat el insusi, lucrul acesta s-ar putea realiza pe cel putin doua cai.

Una este crearea unei noi clase de mijloc, a unui grup privilegiat de salariati, care s-ar simti superiori muncitorilor manuali6 si in acelasi timp dependenti de bunavointa patronilor. Cealalta cale este folosirea paturii celei mai de jos a societatii, numita de Marx "lumpen-proletariat".

Din rindurile acestuia, dupa cum a atras atentia Marx, se recruteaza infractorii, care se pot arata dispusi sa se vinda dusmanului de clasa. Mizeria crescinda tinde cu necesitate, dupa cum admite Marx, sa ingroase rindurile acestei paturi, evolutie ce nu poate fi de natura sa contribuie la solidaritatea tuturor celor asupriti.Dar nici macar solidaritatea clasei muncitorilor industriali nu este o consecinta necesara a accentuarii saraciei. Putem fi de acord ca accentuarea saraciei poate genera rezistenta si ca e chiar probabil sa duca la rabufniri de revolta.

Dar una din premisele rationamentului pe care-l analizam este ca saracia nu poate fi diminuata inainte de cistigarea victoriei in revolutia sociala. Urmeaza de aici ca muncitorii ce opun rezistenta vor fi mereu infrinti in incercarile lor sterile de a-si imbunatati soarta. O asemenea evolutie nu duce in mod necesar la dezvoltarea constiintei de clasa a muncitorilor in sensul marxist7, adica in sensul de a fi mindri de clasa lor si patrunsi de misiunea acesteia; mai degraba le-ar putea dezvolta constiinta de clasa in sensul de a-i face constienti de faptul ca apartin unei armate infrinte.

Si probabil ca tocmai asa se intimpla, daca muncitorii nu sorb tarie din certitudinea ca numarul lor, ca si puterea lor economica potentiala, continua sa creasca. Lucrurile ar putea sta asa daca, dupa cum a prezis Marx, toate clasele, afara de proletariat si de burghezie, ar tinde sa dispara. intrucit insa, dupa cum am vazut, nu exista nici o ncesitate ca aceasta profetie sa se adevereasca, este posibil ca solidaritatea chiar si a muncitorilor industriali sa fie subminata din pricina defetismului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.