Retorica

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.84

nivel: Liceu

Ultimul sens reia categoriile morale introduse de Cato cel Batran in definitia oratorului: "vir bonus dicendi peritus" (barbat cu tinuta morala si priceput in arta vorbirii). Au existat incercari de a restrange definitia R., dupa: 1) domeniul de aplicare - viata publica (civiles questiones): "bene dicere in civilibus questionibus" (a vorbi bine in chestiunile publice) - Fortutianus, Arta retorica [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Retorica

Ultimul sens reia categoriile morale introduse de Cato cel Batran in definitia oratorului: "vir bonus dicendi peritus" (barbat cu tinuta morala si priceput in arta vorbirii). Au existat incercari de a restrange definitia R., dupa: 1) domeniul de aplicare - viata publica (civiles questiones): "bene dicere in civilibus questionibus" (a vorbi bine in chestiunile publice) - Fortutianus, Arta retorica 1, 1 (cf. Si Cicero, De inventione - Despre inventiune, 1, 5, 6); 2) scopul - convingerea auditorului:

"R. este posibilitatea de a descoperi in fiecare caz ceea ce este susceptibil de a crea convingerea" - Aristotel, Retorica, 1, 2, 1 (definitia reluata si de Cicero in De oratore - Despre orator, 1, 31, 138). Cele doua definitii restrictive sunt unite de Isidor din Sevilla: "Rhetorica est bene dicendi scientia in civilibus questionibus ad persuadendum iusta et bona"(Retorica este stiinta de a vorbi in chestiunile publice pentru a convinge despre lucrurile drepte si bune); cf. si Retorica catre Herenius, 1, 2, 2.

Aceste definitii, cu mici variatii, se regasesc pana in zilele noastre. b) Conform teoriilor antice, R. se imparte dupa obiectul ei (materia artis) in trei genuri: 1)genos dikanikon, genus iudicale - elocinta judiciara; 2) genos symbuletikon, genus deliberativum - elocinta deliberativa sau politica; 3) genos epideiktikon sau panegyrikon, elocinta panegirica sau fastuoasa. In Antichitate, primele doua dispar o data cu caderea regimurilor democratice, al treilea ia o mare dezvoltare in timpul imperiului roman, cand lauda suveranului (basilikos logos) devine gen aparte.


Cuvantarile panegirice (v.) au avut o mare influenta asupra literaturii medievale. R. ca disciplina se compune din cinci parti: 1) heuresis, inventio - heuristica (gasirea temei); 2) taxis, dispositio - ordonarea; 3) lexis, elocutio - expresia; 4) mneme, memoria - memoria (gasirea exemplelor); 5) hypocrisis, actio - dictiunea. Dintre acestea, prima, inventio, are cea mai mare insemnatate si i s-au dedicat tratate speciale (cf. Cicero, De inventione).Scopul ei era de a suscita bunavointa auditorului (captatio benevolentiae - castigare

bunavointei), doritor sa asculte si dispus sa se lase invatat. In Antichitate, R. a dominat intreaga miscare literara. Deoarece obiectul ei era discursul rostit, R. apare ca o stiinta practica. Exista insa si o R. teoretica, a carei obiect este opera artistica in general (cf. Quintiliam, 2, 17, 3-4). Teoreticienii antici au subliniat adesea raportul intre R. si poetica (v.) (cf. Cicero,
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.