Retelele secrete ale Vaticanului 3

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Retelele secrete ale Vaticanului 3

Inceputul mileniului al III-lea dupa Hristos - nu al erei noastre! - sta sub semnul unei tolerante, al unei destinderi de neconceput in urma cu doua decenii. Insolenta castigata in razboiul purtat vreme de doua secole de Masonerie cu scopul secularizarii societatii pare a fi disparut. Nici Masoneria nu mai este adversarul din trecut, ireconciliabil si ipocrit. Structura si relatiile probate sau banuite ale organizatiei Opus Dei sunt o dovada credibila, la fel si Consiliul Ecumenic. Destinderea s-a manifestat si in relatiile cu statul Israel, fapt care a imblanzit considerabil atacurile sistematice ale "presei libere" de pretutindeni.

Urmele vechiului razboi nu au putut fi insa sterse. Carti, studii si articole sunt martori incontestabili, rodul colaborarii serviciilor secrete de toate culorile, in mod cel putin suspect aliate impotriva crestinismului, in primul rand contra Vaticanului, de unde se deduce ca "banul e ochiul Diavolului". Or, stim cine era Diavolul. De ce il deranja Vaticanul? Raspunsul e un truism: spre deosebire de celelalte forme crestine, catolicismul si institutiile sale nu se aflau la bunul plac al guvernelor, acestea putandu-le persecuta, nu insa si dirija! Stapanul se afla departe, la Roma.

In anii marii prigoane iudeo-comuniste (1945-1960), cand, sub pretextul colaborarii bisericilor crestine cu miscarile de dreapta, s-a organizat o adevarata vanatoare de crestini la scara planetara, catolicii au fost de departe cei mai persecutati, dar si cei mai rezistenti la "reeducare". Daca papa Pius al XII-lea, acuzat ca ar fi colaborat la Holocaust, rezista, trebuia sa reziste si ei. Ca acuzatia era o minciuna sfruntata, grosoloana precum sustinatorii ei, o atesta documentele iesite din "carantina" de 50 de ani. Asta stim astazi.

Atunci, in anii intunecati ai prigoanei, alta era opinia. Intretinuta "cu detalii senzationale" de arhanghelii adevarului care misunau prin redactiile "presei libere", aceasta opinie trebuia sa se transforme in convingere. Numai convins crestinul trecea in tabara adversa, unde - numai pe el - il astepta nobilul titlu de ateu!

Era un razboi de decrestinare... Dinaintea acestei situatii disperate - a cata oara din 1789? -, in iulie 1949 Sfanta Cancelarie a emis decretul de excomunicare a tuturor comunistilor si sustinatorilor lor, amintind cu tristete pe credinciosii catolici care au uitat atat de repede suferintele Bisericii din Spania si s-au aliat cu asasinii iudeo-comunisti, parasindu-si religia. « mai multe referate din Religie