Renasterea si reforma

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Renasterea si reforma

Era insa si o proba de injustitie pentru ca nu tinea seama si respingea ca barbare realizarile arhitecturii romane si gotice, subtilitatile gandirii scolastice, vigoarea Scolii flamande timpurii cu radacini populare si altele. Creativitatea unei epoci poate fi criticata dar niciodata negata total.Optica de mai sus ignora totodata avantul ce a cuprins in secolele XV-XVI stiinta ,tehnica, economia, gandirea politica, avant ce a adus in toate aceste domenii elemente de civilizatie absolut noi pe care antichitatea nici nu le-a banuit si care sunt, evident, urmarea dezvoltarii societatii medievale.

Prin urmare, Renasterea a insemnat afirmarea exploziva a spiritului modern in cultura europeana. Se poate de aceea aprecia ca ea a fost, in primul rand, "nastere" si doar in al doilea rand "renastere".Cercetatorii definesc Renasterea drept momentul promovarii Occidentului in fruntea civilizatiei europene care, la randul ei, egalase si depasise civilizatiile extra-europene.

Acest moment a fost determinat de intreaga dezvoltare a societatii europene occidentale, preluata in ritm sustinut in secolele XI-XII si marcata de avantul comertului si de avantul oraselor (urbanizarea medievala). Apar astfel premisele unei renasteri economice, bazata pe inceputurile capitalismului, a diviziunii muncii si a manufacturii (un mestesugar face doar o singura operatiune).

Prin concentrarea capitalului si aplicarea lui in industrie, prin emanciparea taranilor (desfiintarea serbiei), prin aparitia bancilor si rolul bancherilor, intrebuintarea calculului si utilizarea unui sistem de contabilitate, aparitia cambiei (scrisoare de schimb), formarea spiritului capitalist. Astfel s-au realizat mari acumulari de bogatii in mainile unei categorii sociale care incepe sa traiasca in confort si lux.

Aceasta categorie va incuraja si sprijini productia artistica prin abundenta de comenzi care ii va face pe artisti sa-si exerseze creativitatea care devine rentabila, ameliorand conditia sociala si profesionala a creatorilor de arta si atragand spre aceasta bransa mii de talente care in secolele anterioare ramasesera nevalorificate.


Din punct de vedere politic, prin centralizare statala apar monahii statale si, prin aplicarea principiului echilibrului interstatal, Europa s-a plasat politic intre coordonatele istorice moderne.
Intre componentele esentiale ale spiritului modern se inscrie individualismul. Daca in Evul mediu omul nu se cunostea pe sine decat in ipostaza de apartenenta la o rasa, popor, familie (la o comunitate), in Renastere toate aceste "lanturi" se rup si dintre aceste ansambluri apare omul modern liber. Individualismul sau definitoriu se manifesta in predilectia pentru portret, in gustul pentru glorie: in locul anonimatului modest al artistului medieval apare ostentarea numelui si a personalitatii creatorului de arta; semnarea tabloului si a operei literare este de rigoare si fiecare incearca sa devina cat mai cunoscut si laudat.
Spiritul Renasterii a fost unul al idealismului, al cultului pentru frumos, pentru eruditie, pentru spirit. In planul gandiri politice, acest spirit a fost variat si contradictoriu. El a formulat principiul ratiunii de stat cu justificarea deciziilor politice, cu ignorarea normelor morale individuale. Acest lucru a trezit un "nationalism" fundamentat pe istorie, pe gloria trecutului si a stramosilor.

Idealismul Renasterii s-a caracterizat si prin avantul erudit spre redescoperirea operelor artistice, literare si filozofice ale antichitatii. In el, oamenii Renasterii isi regaseau propria conceptie despre om, care devine faptura cea mai de pret a creatiei, subiectul de predilectie al reprezentarii artistice, al descrierilor literare si al reflectiilor filozofice.

Eruditii Renasterii au constituit un curent literar numit Umanism datorita antropocentrismului viziunii sale asupra lumii. Entuziasmul redescoperirii valorilor spirituale ale antichitatii i-a condus pe oamenii Renasterii de la creatiile culturii latine (care le erau accesibile direct deoarece Evul mediu a perpetuat cunoasterea acestei limbi) spre cele ale culturii grecesti. Cum in Occident cunoasterea limbii grecesti se pierduse, pe invatatii din Apus i-a cuprins o frenezie a invatarii acestei limbi.

Sunt adusi profesori bizantini cat si editii in original ale filozofilor si poetilor tragici greci. Locul lui Aristotel, filosoful sub a carui influenta statuse rationalismul scolasticii e luat de Platon. Afinitatea a fost atat de accentuata incat la Florenta s-a infiintat un cerc de studii - Academia platonica. Astfel constiinta europeana incorpora un nou univers spiritual, fundamentandu-se ideea ca sursele spiritualitatii europene se afla in cultura "Eliadei" si in "miracolul" grec. « mai multe referate din Istorie