Renasterea

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.60

nivel: Facultate

Este extraordinar de noua recomandarea ce i se face artistului de a se aseza in fata unui model (oricit de ciudata ar aparea alegerea lui in cazul aratat) ; la fel de nou este faptul ca teoria artei smulge unei uitari milenare conceptia ca opera de arta este o redare a realitatii, fidela modelului, conceptie la inceput fireasca si familiara pentru Antichitate, apoi dezradacinata de neoplatonism si[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Renasterea

Este extraordinar de noua recomandarea ce i se face artistului de a se aseza in fata unui model (oricit de ciudata ar aparea alegerea lui in cazul aratat) ; la fel de nou este faptul ca teoria artei smulge unei uitari milenare conceptia ca opera de arta este o redare a realitatii, fidela modelului, conceptie la inceput fireasca si familiara pentru Antichitate, apoi dezradacinata de neoplatonism si aproape neluata in seama de catre gindirea medievala ; si nu numai ca o smulge uitarii, dar o ridica in chip deliberat la rangul de program al creatiei artistice.

De la bun inceput literatura Renasterii a sustinut punctul de vedere ca meritul si actul inovator al marilor artisti ai secolului al XIV-lea si al XV-lea a fost acela de a fi "rechemat la asemanarea cu natura" o arta "imbatrinita si in mod pueril ratacita de la adevarul 24424l1112y naturii" 95, o arta ce nu se intemeiaza decit pe o traditie mereu mostenita96, iar atunci cind Leonardo da Vinci proclama ca:

"Cea mai vrednica de lauda este pictura, intrucit are cea mai mare asemanare cu obiectul pe care isi propune sa-1 redea, si spun aceasta pentru a-i combate pe acei pictori care vor sa imbunatateasca lucrurile din natura" u7, el vizeaza o conceptie impotriva careia secole de-a rindul nu s-ar fi putut ridica vreo obiectie.

Paralel cu aceasta idee a imitatiei, care continea - daca o privim sub aspectul ei postulativ - cerinta unei exactitati formale si obiective98, se dezvolta, in literatura despre arta a Renasterii, la fel ca si in literatura despre arta a Antichitatii, ideea de depasire a naturii, depasire care se realizeaza mai intii prin faptul ca "fantezia" libera creatoare este in stare sa duca fenomenele dincolo de posibilitatile lor de variatie naturala, ba chiar sa plasmuiasca creaturi cu totul noi, cum ar fi centaurii si himerele ;

ea se realizeaza apoi, si mai ales, prin actiunea mai putin "inventiva" decit selectiva si amelioratoare a ratiunii artistice, care poate sa dea la iveala frumusetea, niciodata pe deplin realizata in realitate, si, ca atare, este datoare sa o dea la iveala: alaturi de indemnurile mereu repetate la fidelitate fata de natura, apare :hemarea aproape tot atit de staruitoare de a alege intotdeauna, din multitudinea realitatii date, cele mai frumoase aspecte ", de a evita forma imperfecta, mai ales din punctul de vedere al proportiilor 100, precum si, in general, de a aspira la reprezentarea frumusetii - dincolo de simplul adevar al naturii - cu care prilej birfitul pictor Demetrius este iarasi invocat ca exemplu prevenitor.

Pictorul, scrie Alberti, nu numai ca trebuie sa obtina pretutindeni asemanarea, dar sa si adauge pe linga ea frumusetea, "pentru ca in pictura frumusetea e tot atit de necesara, pe cit e de plaAZcuta" 101 ; cu aceeasi insufletire, cu care sint colportate si ocazional completate cu exemple mai noi, "autentice" 102, anecdotele cu vrabii si cai, este povestita, uneori chiar mai des, si cealalta anecdota despre Zeuxis, care relateaza folosirea fecioarelor din Crotona in vederea selectiei si care, pentru a nu mai vorbi de teoreticienii de arta propriu-zisi, a fost nu o data povestita de catre Ariosto cititorilor sai
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.