Relatiile dintre autoritatile administrative publice in Moldova dupa declararea suveranitatii

5x puncte

categorie: Economie

nota: 7.08

nivel: Facultate

Distingem mai multe categorii de relații de care avem actualmente nevoie pentru a obține o administrație efectivă. Mai întâi însă să analizăm raporturile ce apar între autoritățile administrației publice. Din primul grup fac parte raporturile autoritățile administrației publice centrale de competență generală și autoritățile administrației publice locale de competență generală și specială. Aceste[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Relatiile dintre autoritatile administrative publice in Moldova dupa declararea suveranitatii

Distingem mai multe categorii de relații de care avem actualmente nevoie pentru a obține o administrație efectivă. Mai întâi însă să analizăm raporturile ce apar între autoritățile administrației publice. Din primul grup fac parte raporturile autoritățile administrației publice centrale de competență generală și autoritățile administrației publice locale de competență generală și specială. Aceste relații sunt determinate de raportul de subordonare și după conținutul lor sunt relații de autoritate ierarhică, care se exprimă prin dreptul organelor administrației publice centrale de competență generală de a controla activitatea celorlalte organe și de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea. Din alt grup fac parte relațiile dintre organele administrației publice locale de competență generală și specială de pe altă parte.

Aici este important de menționat că organele administrației publice locale de competență generală nu sunt subordonate organelor administrației publice centrale specializate. Anume din această cauză raporturile dintre ele sunt raporturi de cooperare. În unele cazuri acestea pot fi relații de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere și departamente de a controla o anumită activitate a organelor administrației publice locale cu competențe generale. De așa drepturi beneficiază, de exemplu, Ministerul Finanțelor și alte ministere. Cât privește raporturile dintre organele administrației publice centrale de specialitate și serviciile publice desconcentrate, acestea sunt relații de autoritate de natură funcțională, dat fiind faptul că ele sunt subordonate vertical celor centrale de specialitate.

În cadrul sistemului administrației publice, în dependență de locul și rolul organelor respective, autoritățile administrației publice centrale pot fi în raport cu aceste organe în relații de subordonare, de cooperare ori de control, Dar, în afară de relații interne, autoritățile administrației publice sunt implicate în procesul de realizare a funcțiilor ce le au și în multiple relații cu elemente exterioare acestui sistem.

Vorbind despre relațiile autorităților administrației publice centrale cu mediul politic menționăm că, deși administrația publică exercitată prin puterea executivă este chemată să execute decizia politică, partidele și formațiunile politice ca elemente ale sistemului politic nu se subordonează administrației publice. Teza apolitismului administrației publice, în sensul subordonării ei față de partidul de guvernământ, presupune că voința partidelor politice nu poate fi impusă administrației publice decât găsindu-și reflectarea în normele juridice care, fiind raportate la organul legislativ al țării, devin obligatorii pentru administrația publică.

Autoritățile administrației publice centrale realizează relații cu puterea legislativă, în primul rând, în conformitate cu principiile separației puterilor în stat. Deci nu se poate afirma că între autoritățile administrației publice și Parlament există relații de autoritate ierarhică. Acestea sunt în primul rând relații de cooperare, dar și relații de control exprimate prin controlul parlamentar al activităților organelor administrației publice.

Legislativul este autorizat să stabilească structurile organizatorice și modul de funcționare a administrației publice centrale, să elaboreze unele reglamentări directe, interdicții și recomandări pentru ele. Experiența statelor democratice a demonstrat că întărirea și consolidarea puterii legislative constituie o condiție esențială a realizării unei administrații publice eficiente. Autoritățile administrației publice centrale întrețin relații și cu autoritățile publice care exercită puterea judecătorească. Jurisprudența este chemată să stabilească modul de derulare a acțiunii administrației publice, cadrul normativ ce determină tehnologiile, procedurile potrivit cărora administrația publică acționează în vederea realizării funcțiilor sale.

Între organele administrației publice centrale și autoritățile publice care exercită puterea judecătorească pot fi relații de cooperare, de exemplu în domeniul activității de asigurare a legislației. Pot fi și relații de control, atunci când o autoritate a administrației publice controlează autoritatea judecătorească (control financiar), sau invers, când o autoritate judecătorească exercită controlul asupra anumitor activități a autorităților administrației publice.

Relațiile autorităților administrației publice cu organizațiile neguvernamentale sunt, de regulă, relații de cooperare sau relații de reprezentare. Astfel de relații se stabilesc, de exemplu, cu sindicatele pentru realizarea unor obiective în domeniul protecției muncii, șomajului, cât și cu alte organizații neguvernamentale. O gamă largă de relații se stabilesc și între autoritățile administrației publice și cetățeni. Aceste relații pot fi de cooperare, de prestări servicii, de autoritate sau de subordonare a cetățenilor față de organele administrației publice. Din ultima categorie fac parte, spre exemplu, achitarea diferitor impozite, satisfacerea serviciului militar, executarea altor cerințe obligatorii prevăzute de legislație.

Analizând relațiile cu cetățenii, se cere de evidențiat necesitatea democratizării administrației publice în scopul stabilirii unei legături permanente între cetățeni și administrație. Autoritățile administrației publice centrale activează într-un mediu, care presupune o multitudine de relații cu elementele componente ale administrației publice, cât și cu elementele exterioare acestui sistem, care în totalitatea lor formează sistemul politic al societății. În conformitate cu Legea privind Administrația publică locală autoritățile administrative constituie un sistem de două niveluri și între ele sunt stabilite un șir de relații.

Consiliile județene și municipale coordonează activitatea consiliilor sătești (comunale) și orășenești. Raporturile lor se întemeiază pe principiile autonomiei, legalității și colaborării în realizarea problemelor comune. Pentru confirmare cităm art.8 din Cartea Europeană: Exercițiu autonom al puterii locale: “Orice control administrativ asupra colectivităților locale nu poate fi exercitat decât potrivit cu formele și în cazurile prevăzute de Constituție sau de lege. Orice control administrativ al acțiunii colectivităților locale nu trebuie în mod normal să aibă în vedere decât a asigura respectul legalității și principiilor constituționale. Controlul administrativ poate, totuși, să cuprindă un control de oportunitate exercitat de autoritățile de nivel superior în ce privește sarcinile a căror execuție este delegarea colectivităților locale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.