Regimul politic al Belgiei

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.07

nivel: Liceu

Referat despre Regimul politic al Belgiei
Partidele politice
Constitutia Belgiei nu contine prevederi referitoare la partidele politice. In schimb, prin lege se precizeaza ca partidul politic este o asociatie de persoane, care are personalitate juridica si care participa la alegeri īn conformitate cu dispozitiile cuprinse īn Codul electoral, prezentānd candidati pentru Camera Repreze[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regimul politic al Belgiei

Referat despre Regimul politic al Belgiei
Partidele politice
Constitutia Belgiei nu contine prevederi referitoare la partidele politice. In schimb, prin lege se precizeaza ca partidul politic este o asociatie de persoane, care are personalitate juridica si care participa la alegeri īn conformitate cu dispozitiile cuprinse īn Codul electoral, prezentānd candidati pentru Camera Reprezentantilor sau
Senat. Totodata, legea prevede ca partidele politice īncearca sa influenteze exprimarea vointei populare īn modalitati stabilite īn statutul sau programul propriu. Desigur, partidele politice detin rolul major īn functionarea democratica a sistemului politic.

Sistemul de partide este constituit pe principiul pluripartidismului, fara, īnsa, ca un partid sa fie majoritar . Pāna īn anii '60, īn Belgia īsi disputau voturile electoratului trei formatiuni politice, si anume: cres-tin-democratii, socialistii si liberalii. Primele doua formatiuni erau considerate partide influente, detinānd cele mai multe mandate īn alegerile parlamentare. Odata cu accentuarea tendintei de federalizare a tarii, aceste partide s-au divizat pe criterii lingvistice, rezultānd un pluripartidism extrem . Datorita acestui sistem, guvernele nu se pot baza pe o majoritate formata dintr-un singur partid, ci pe coalitii largi de partide. Datorita divizarii lingvistice a sistemului de partide, exista mai multe partide crestin-sociale, īn timp ce socialistii si liberalii reprezinta grupari sociale diferite.

Partidele de tip liberal descind din vechiul Partid liberal care a constituit principiile fondatoare ale statului belgian. īn 1864 s-a īnfiintat Partidul Liberal si Democrat. īn functie de criterii distincte s-au constituit mai multe tipuri de liberalism: liberalismul democratic, liberalismul catolic, liberalismul laic (anticlerical), nationalliberalis- mul si social liberalismul. In ultimii ani, partidele socialiste s-au bucurat de sprijinul puternic din partea electoratului.

Partidele crestin-democratice sunt reprezentate de Partidul Popular Crestin si Partidul Social-Crestin, care īsi au originea comuna īn Partidul Catolic. Actualmente ele nu mai au nici o legatura cu doctrina religioasa. Partidul Social-Crestin, īnfiintat īn 1945, s-a remarcat īndeosebi prin apararea libertatilor democratice, a familiei, a īncurajat initiativa privata si solidaritatea sociala. Din mai 2002, aceste formatiuni politice s-au reunit sub denumirea de Centrul Democratic Umanist. Partidele democrat-crestine si-au mentinut, de-a lungul timpului, linia ideologica. Aceste partide au aparat valorile religioase si s-au organizat la initiativa bisericii (ex.: Partidul Catolic Belgian).

Intre cele doua razboaie mondiale, datorita manifestarii clivajelor
patron/muncitor si flamanzi/valoni, crestin-democratia belgiana s-a reorganizat prin reunirea Partidului Catolic Popular Flamand cu Partidul Catolic Social īn Blocul Catolic belgian . Dupa cel de-al doilea razboi mondial, miscarea crestin-demo-cratiei s-a dezvoltat pe coordonate noi, distantāndu-se net de cler. Īn Belgia, Partidul Social-
Crestin s-a distantat de biserica si s-a separat de Partidul Crestin Popular. Conciliul Vatican II a produs, īnsa, o apropiere accelerata a celor trei partide religioase, acestea facānd deseori aliante electorale, apoi fuzionānd īn alianta Democrat-Cres-tina. In ultimele decenii s-au format si alte mici partide religioase cu orientare fundamentalista.

Alegerile din 1999 au dovedit diminuarea rolului familiei politice a socialcrestinilor. In Flandra, partidul crestin (C.V.P.) a fost depasit de liberali, iar īn spatiul politic francofon, Partidul Social-Crestin (P.S.C.) a devenit a patra formatiune politica, īn timp ce, pe plan national, ocupa pozitia a noua. īn Valonia, el a obtinut cu greu 16,5% din voturi, īnregistrānd un recul electoral si la Bruxelles. Toate aceste rezultate au determinat intrarea īn opozitie a social-crestinilor si au declansat un moment de reflectie politica aprofundata īn cadrul partidului.

Alunecarea spre dreapta a unor formatiuni politice crestine a defavorizat electoral crestin-democratia flamanda. Conform opiniei analistilor, crestin-democratia belgiana s-a izolat politic prin rivalitatea cu socialistii, dar si cu liberalii . Īn cadrul sistemului pluripartidist exista si forte politice de extrema dreapta reprezentate de Partidul Vlaams Blok, īnfiintat īn 1978, care activeaza īn regiunea flamanda si de Frontul National īn regiunea francofona.

Partidele social-democrate sunt reprezentate de Partidul Socialist
Flamand (S.P.) si Partidul Socialist Francofon (P.S.). Dupa repetate esecuri electorale īn anii '70, partidele socialiste au capatat o orientare de centru-stānga, guvernānd īmpreuna cu crestin-democratii.
īn anii '90, pe scena politica belgiana activau Partidul Liberal si Democrat flamand (V.L.D.), Partidul Crestin-Democrat flamand (C.V.P.), Partidul Socialist francofon (P.S.), Uniunea formata din Partidul Reformator Liberal francofon (P.R.L.), Frontul Democratic al Francofonilor (F.D.F.), Miscarea Cetatenilor pentru Schimbare francofona (M.C.C.), Partidul Socialist flamand (S.P.), Ecologistii francofoni (E.C.O.L.O.), Ecologistii flamanzi (A.G.A.L.E.V.); Partidul Social-Crestin francofon (P.S.C), Uniunea Poporului Flamand (V.U. - Volksunie) si Frontul National, īn 1999, Guvernul a fost format din Partidul Liberal si Democrat flamand (V.L.D.), Partidul Socialist francofon (P.S.), Partidul Reformator Liberal francofon (P.R.L.), Frontul Democratic al Francofonilor (F.D.F.), Miscarea Cetatenilor pentru Schimbare francofona (M.C.C.), Partidul Socialist flamand (S.P.), Ecologistii francofoni (E.C.O.L.O.), Ecologistii flamanzi (A.G.A.L.E.V.).

Īnainte de alegerile din 2003, Partidul Crestin-Democrat si-a schimbat
denumirea, devenind Partidul Crestin-Democrat flamand (C.D.P.&V.). Partidul Socialist flamand a devenit Partidul Socialist „Cealalta Cale" (S.P.A.W.). Uniunea dintre Partidul Reformator Liberal francofon (P.R.L.), Frontul Democratic al Francofonilor (F.D.F.), Miscarea Cetatenilor pentru Schimbare francofona (M.C.C.) si cu Partidul pentru Libertate si Progres au format Miscarea Reformatoare (M.R.), iar Partidul Social-Crestin s-a transformat īn Centrul Democratic Umanist (C.D.U.) . La 18 mai 2003, īn Belgia s-au desfasurat alegerile legislative pentru Camera Reprezentantilor si Senat. Alegerile au dus la conturarea unui nou peisaj politic federal, care a reflectat complexitatea sistemului politic belgian
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.