Regimul politic - comparatie Portugalia si Belgia

2x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.37

nivel: Liceu

Actualul sistem constitutional portughez este, si el, rezultatul unui porces de tranzitie de la un regim politic dictatorial (fascist) la o societate civilabazatape principiile fundamentale ale democratiei constitutionale occidentale si ale statului de drept.
Portugalia, condusadictatorial de catre Antonio de Oliveira Salazar, din 1932 pânala retragerea sa, în 1968, a reusit, dupacel de al[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regimul politic - comparatie Portugalia si Belgia

Actualul sistem constitutional portughez este, si el, rezultatul unui porces de tranzitie de la un regim politic dictatorial (fascist) la o societate civilabazatape principiile fundamentale ale democratiei constitutionale occidentale si ale statului de drept.
Portugalia, condusadictatorial de catre Antonio de Oliveira Salazar, din 1932 pânala retragerea sa, în 1968, a reusit, dupacel de al doilea razboi mondial, sa îsi mentinastructurile si principiile totalitare de guvernare si sale impunatimp de trei decenii celor guvernati. Chiar mai mult, Portugalia a
facut parte, alaturi de Spania, din comunitatea politicasi economicaa statelor occidentale democratice, unde a fost membru cu drepturi depline.

Un asemenea coabitat politic între state cu o îndelungatapracticademocratica(Anglia, Franta, Elvetia, SUA etc.) la care se adagau o serie de state foste fasciste (Germania Federalasi Italia) reprezintao dovadaclaraa faptului ca, în anumite conditii, contradictiile idologice si politice se pot estompa pentru realizarea unor obiective cu o importantamai mare. Regimul politicdin Portugalia a fost tolerat de lumea Europei libere, in ciuda caracterului sau antipopular si antidemocratic.

Desi Salazar s-a retras de la conducere în anul 1968, locul sau fiind luat de Marcello Gaetano – un continuator fidel al politicii autoritare salazariste, spre sfîrsitul anilor ’70 regimul a intrat într-un decline vizibil. Opozitia internaca si retragerea sprijinului politic occidental au avut ca rezultat
radicalizarea si înmultirea manifestelor populare antitotalitare. Ace stea s-au acutizat la începutul anilor ’80.

La 25 aprilie 1974, regimul salazarist a fost înlaturat de un grup de ofiteri care au facut public un program de reforme structurale incluzând constituirea institutiilor representative, precum si schimbari economice si sociale de orientare socialista.2 Regimul lui Salazar a fost înlocuit pe cale revolutionaracu
un regim politic pluralist, democratic, întemeiat pe principiile statului de drept si ale democratiei constitutionale occidentale.

Ulterior acestor evenimente s-a produs legalizarea partidelor politice si a sindicatelor , urmând ca mai apoi safie organizate alegeri democratice în vederea constituirii unei Adunari Constituante ce avea drept învestiturasarcina de a adopta o nouaConstitutie. În primele alegeri libere, socialistii au obtinut aproape 38% din sufragii, Partidul Democratic al Poporului 26,4%, iar Partidul Comunist 12,5 %, astfel comunistii fiind trecuti într-un plan secundar.

Într-un documentdin 10 aprilie 1975 s-a preconizat punerea puterii civile sub tutelamilitara, un colegiu restrâns format din membrii Adunarii legislative si ai unei Adunari a Miscarii Fortelor Armate alegând drept Presedinte al Republicii un militar de cariera. Acest presedinte a fost însarcinat cu de
asemenea si cu conducerea Consiliului Revolutiei si cu functia de commandant suprem al fortelor armate.

Comnsiluil Revolutiei a fost declarat organ de suveranitate nationala, ocupând astfel o pozitie decisivaîn sistemul politic, avand prerogative de tutelaasupra puterii legislative si a celei executive si puteri exclusive în domeniul militar. Partidele politice au reusit, în timp sareechilibreze viata politicaimpunând Miscarii Fortelor Armate un accord semnat în 1976 ce a insipirat integral tezele Constitutiei ce a fost aprobataîn 2 aprilie 1976, an în care s-au organizat si noi alegeri generale necesare pentru constituirea organismelor de suveranitate nationala.

În 1982 s-a produs o revizuire a constitutie care a limitat considerabil puterile Presedintelui Republicii. Alianta guvernamentalarealizataîn 1997 între Partidul Socialist si Partidul Social-Democrat a marcat triumful unui multipartidism bipolar în Portugalia, acordul semnat în 7 martie între aceste doua
partide subliniind obiectivele principale ale modernizarii sistemului politic portughez: organizarea referendumurilor în probleme de interes national; anâncirea democratiei representative; schimbari referitoare la puterile regiunilor autonome etc. Reforma sistemului electoral a împartit tara în
circumscriptii plurinominale si uninominale.

Cele doua partied mari au avut drept obiectiv comun integrarea în Uniunea Monetaraeuropeana fapt ce a condos la realizarea unei convergente politice în ceea ce priveste principalele orientari acestea fiind: austeritatea bugetara, stabilitatea monedei nationale, lupta contra inflatiei, respectarea ferma a
criteriilor de convergenta. Aceste masuri au condos la înscrierea Protugaliei ca membrii fondatori ai Uniunii Economice si Monetare.

De celalataparte, Belgia îsi proclama la 4 octombrie 1830 independenta fatade Olanda, lupta pentru iesire de sub competenta Coroanei olandeze debutând printr-o puternicarascoalaizbucnitala Bruxelles. Aceastarascoala a condos, în fapt, la declansarearevolutiei burgheze ce avea drept obiective
obtinerea independentei âarii si formarea unei monarhii suverane. La 27 septembrie 1830 s-a constituit un govern provizoriu cu caracter revolutionar, satutul de independentaal noului stat fiind recunoscut de catre Anglia, Franta, Rusia, Austria si Prusia.

Guvernul provizoriu a convocat un Congres national ce avea drept sarcinaîntocmirea si examinarea unui proiect de Constitutie inspirit din Constitutia Frantei de la 1791, Legea fundamentalaa Olandei din 1814 si Charta Francezadin iulie 1330. Constitutia a fost promulgatala 7 februarie 1831, urmând ca la 18 noiebrie 1830 safie proclamataindependenta formalaa poporului Belgian.

La 1 aprilie 1983 se încheie un tratat în care se reglementeazadefinitive relatiile dintre Olanda si Belgia, regale Olandei recunoscând în mod formal independenta Belgiei. Textele Constitutiei belgiene din 1831 au constituit si pentru alte state surse de inspiratie deoarece acestea au reflectat doctrina liberalaa statului ce definea foarte clar institutia drepturilor si libertatilor cetatenesti, garantarea propriettii private precum si modalitatile de transpunere în practicaa principilui separatiei puterilor în stat.

Constitutia belgiana a consacrat ca si forma de guvernare pe cea monarhica, în care regale detine un rol decorativ, având o putere limitata, iar paralamentul detine puteri sporite, îndeosebi, în ceea ce priveste acordarea votului de încredere Guvernului si raspunderea acestuia în fata forului legislative.
În ultimele trei deceni, fortele politice au optat, treptat, pentru transformarea structurii de stat unitara, într-una federala, fiind aduse în acest scop revizuiri Constitutiei.

În 1993, Belgia a optat pentru o forma federalade stat, care a pastrat regionalismul lingvistic si cultural existent anterior. În 1830, Belgia a fost organizataca un stat unitar si a pastrat caracterisiticile acestei forme a statului peste un secol si jumatate. Puterea de stat s-a exercitat, însa, în forme accentuat descentralizate, tinându-se seama de caracterisiticile lingvisitice diferite ale populatiei apartinând unor culturi distincte,
spre deosebie de statele unitare tipice.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.