Regele fara parlament - Anglia

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.22

nivel: Facultate

II. N a existat om mai calomniat decat Strafford. Pentru ca a fost prieten cu parlamentarii rebeli, cu Pym, cu John Eliot, cu Hampden, acestia considera ca o tradare ralierea lui la cauza regala. "N am sa incetez de a va urmari atata timp cat veti avea capul pe umeri", i a declarat Pym. Cuvinte crude si, daca ne gandim la ce a urmat, profetice. Dar in ce consta tradarea? De la inceputul carierei [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regele fara parlament - Anglia

II. N a existat om mai calomniat decat Strafford. Pentru ca a fost prieten cu parlamentarii rebeli, cu Pym, cu John Eliot, cu Hampden, acestia considera ca o tradare ralierea lui la cauza regala. "N am sa incetez de a va urmari atata timp cat veti avea capul pe umeri", i a declarat Pym. Cuvinte crude si, daca ne gandim la ce a urmat, profetice. Dar in ce consta tradarea? De la inceputul carierei sale, Wentworth si a afirmat ideile: "Principiul meu este sa nu lupt impotriva prerogativelor regale in afara parAZlamentului".

El considera increderea poporului si autoritatea regala ca doua elemente indispensabile ale oricarei politici sanatoase, regele fiind cheia de bolta de care nimeni nu se poate atinge fara a zdruncina edificiul. Carol si a dat imediat seama de prapastia care despartea pe opozantii de profesie de acest barbat de stat: "Wentworth - remarcase el - e un gentilom cinstit". Cand il avu in slujba sa, ii incredinta misiunile cele mai dificile; il facu preseAZdintele Consiliului Nordului211, apoi ii dadu sarcina de a pacifica Irlanda.

Daca l ar fi folosit de indata in Anglia, poate ca Strafford ar fi alcatuit o armata permanenta, in lipsa careia era imposibil sa se menAZtina prerogativele coroanei, si poate ca destinele AnAZgliei ar fi semanat mai mult cu acelea ale Frantei lui Ludovic al XlV lea. Dar Carol impartasea doctrina lui Strafford fara sa aiba forta lui de caracter, nici geniul sau de organizare. Cand s a hotarat, in sfarsit, sa-l plaseze in rangul intai, partida era deja pierduta pentru amandoi.

III. Laud, ca si Strafford, era un om aspru, dar de buna credinta. Acest arhiepiscop autoritar, prea putin facut pentru a i guverna pe englezi, considera ca, in cadrul bisericii fermitatea doctrinei valoreaza mai mult decat libertatea opiniei. El dorea sa impuna prin forta o perfecta uniformitate a credintei si a ceremonialului. "Daca putea constrange, renunta de a mai convinge". Toata viata sa a urmat aceasta linie rigida de conduita. Inca la Oxford fiind, ii indignase pe teologii calvini spunandu le ca presbiterienii sunt tot atat de periculosi ca si papistii.

Deoarece se inclina in fata altarului si apleca capul de cate ori se pronunta numele lui Iisus Hristos in timpul slujbei, papa, incurajat de aceste simptome linistitoare, ii oferi palaria de cardinal. "Raspunsul meu este nu, atata timp cat Roma va fi ceea ce este" riposta Laud. Discipol al lui Aristotel, el era de parere ca obisnuinta este a doua natura si socotea ca uniforAZmitatea ceremonialului duce negresit la unitatea creAZdintei. Se straduia sa le impuna pe amandoua. Ne fiind un om crud, nu folosea arderea pe rug si nici tortura, dar exercita asupra bisericii o tiranie admiAZnistrativa.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.