Refugiatii

2x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.07

nivel: Facultate

CADRUL LEGISLATIV

1.1 PRIMELE DOCUMENTE CARE REGLEMENTEAZĂ STATUTUL INTERNAȚIONAL AL REFUGIAȚILOR

În urma Revolutiei Ruse din 1917 s-au pus bazele sistemului internațional mandatat in rezolvarea problemei refugiaților . Astfel a luat naștere “Liga Națiunilor” , primul organism prin care comunitatea internațională începe sa-si asume responsabilități și să [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Refugiatii

CADRUL LEGISLATIV

1.1 PRIMELE DOCUMENTE CARE REGLEMENTEAZĂ STATUTUL INTERNAȚIONAL AL REFUGIAȚILOR

În urma Revolutiei Ruse din 1917 s-au pus bazele sistemului internațional mandatat in rezolvarea problemei refugiaților . Astfel a luat naștere “Liga Națiunilor” , primul organism prin care comunitatea internațională începe sa-si asume responsabilități și să acționeze în numele și în beneficiul refugiaților.
În 1921 Fridtjof Nansen a fost numit de către Liga Națiunilor ca “Înalt Comisar în numele Ligii în problema refugiaților ruși în Europa” (“High Commissioner on Behalf of the League in connection with the Problem of Russian Refugees in Europe”). F. Nansen avea sarcina de a negocia repatrierea prizonierilor de război ruși si austro-ungari.

Aceasta a reprezentat prima acțiune întreprinsă pe plan internațional în beneficiul refugiaților. El a urmărit repatrierea refugiaților, dar aceasta trebuia să fie voluntară, principiu ce a devenit termen cheie în practica și legislația cu privire la refugiați. Astfel a fost instituit “pașaportul Nansen” pentru a permite refugiaților care au pierdut protecția statului de origine să călătoreasca.
În 1933, Liga Națiunilor înființează “Înaltul Comisariat pentru Refugiați (evrei și alte naționalități) care vin din Germania” (“High Commission for Refugees (Jewish and other) coming from Germany”).

Imediat după cel de al II-lea Război Mondial, datorită numărului foarte mare al persoanelor care au fost nevoite să-și părăsească locuințele si al refugiaților, a luat ființa “The United Nation Relief and Rehabilitation Agency” (UNRRA). Scopul acestor organizații era ressettlement-ul (reinstalarea).
În 1947, în locul UNRRA, a fost constituită “Organizația Internațională pentru Refugiați” (OIR). Acționând în afara sistemului Națiunilor Unite, OIR a fost prima agenție cu caracter supranațional. Principalul său scop era ressettlement-ul.

Datorită dezvoltării economice care a avut loc după război, oferta de munca era mare, iar organizația părea a-și realiza cu succes sarcina. Datorită diferitelor probleme sociale sau crize apărute, numărul refugiaților, mai ales în estul Europei, nu părea să scadă. De fapt, numărul refugiaților era în creștere.

Pot fi enumerați câțiva factori care au condus la creșterea numărului refugiaților:

creșterea importanței omogenității naționale, culturale si politice după primul Război Mondial;
instabilitatea politică;
creșterea numărului populației și consecințele acestui fapt;
creșterea bunăstării sociale în unele țări considerate ca fiind mai bogate.
La 1 ianuarie 1950 a luat ființă Biroul Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

1.2 CONVENȚIA DE LA GENEVA DIN 1951

La 28 iulie 1951, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Națiunilor Unite este adoptată Convenția ONU cu privire la statutul refugiaților. Principalul scop al Convenției a fost de a furniza o definiție generală a persoanelor care trebuie considerate ca refugiați si a statutului legal al acestora. Punctul de plecare al convenției este Carta Națiunilor Unite și Declarația Universală a Drepturilor Omului, unde sunt enunțate drepturile si libertățile fundamentale ce trebuie respectate tuturor oamenilor, indiferent de rasă, religie, naționalitate etc. Convenția cuprinde următoarele trei tipuri de prevederi :

Definiția persoanelor care sunt refugiați si a celor care nu sunt sau au încetat să mai fie refugiați;
Statutul juridic al refugiaților precum si drepturile și obligațiile acestora în țara de azil;
Condițiile de implementare a prevederilor mai sus menționate, respectiv angajamentelor statelor părți de a coopera în vederea supravegherii acestor prevederi.

Convenția definește și delimitează calitatea de refugiat prin intermediul a trei categorii de clauze:

a) clauze de includere
b) clauze de încetare
c) clauze de excludere

Clauze de includere ale Convenției de la Geneva din 1951
Clauzele de includere enunță criteriile pozitive pe baza cărora se face determinarea statutului de refugiat. Categoriile vizate sunt refugiații așa cum sunt definiți de Convenția din 1951 si refugiații statutari.
În Articolul 1 al Convenției de la Geneva din 1951, refugiatul este definit ca fiind persoană care:

“ În urma unor evenimente petrecute înainte de 1 ianuarie 1951 și a unei temeri bine întemeiate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naționalității, apartanenței la un anumit grup social sau opiniei publice, se află in afara țării a cărei cetățenie o are și care nu poate, sau datorită acestei temeri, nu dorește sa se pună sub protecția acestei țări; sau care, neavând nici o cetătțenie si găsindu-se in afara țării în care avea reședința obișnuită, ca urmare a acestor evenimente, nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește sa se reîntoarcă”.
Refugiații sur place se definesc ca fiind acele persoane care devin refugiați datorită evenimentelor apărute in țara de origine in timpul absenței lor.
Interpretarea termenilor definiției
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.