Reactii adverse alergice la medicamente

5x puncte

categorie: Medicina

nota: 7.47

nivel: Facultate

Tabelul 1. Clasificarea efectelor nedorite / secundare :
A. Efecte nedorite de cauze farmacodinamice
a. Efecte la supradozare (creșterea efectului principal; apariția unor efecte noi; accentuarea unor efecte diferite de cel prinŹcipal, dar inseparabile)
b. Efecte inevitabile la doze terapeutice

1. datorite acțiunii principale:
- prin același mecanism ca [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Reactii adverse alergice la medicamente

Tabelul 1. Clasificarea efectelor nedorite / secundare :
A. Efecte nedorite de cauze farmacodinamice
a. Efecte la supradozare (creșterea efectului principal; apariția unor efecte noi; accentuarea unor efecte diferite de cel prinŹcipal, dar inseparabile)
b. Efecte inevitabile la doze terapeutice

1. datorite acțiunii principale:
- prin același mecanism ca al acțiunii principale (bronhoobstrucție după β-blocante);
- ca urmare a acțiunii principale (tahicardie reflexă după hipotensoare).

2. independente de acțiunea principală (trombozele după conŹtraceptive orale).

B. Efecte nedorite de cauze farmacocinetice (resorbție, distribuție, eliberare / biodisponibilitate, biotransformare, inducție enzimatică, eliminare, cumulare)
C. Efecte nedorite prin interacțiuni medicamentoase (farmacocinetice / farmacodinamice)

D. Efecte nedorite datorite vârstei (copii mici, bătrâni)
E. Efecte nedorite prin influențe genetice (idiosincrazii)
F. Efecte nedorite prin mecanism imun (,,alergii")
G. Acțiune cancerigenă
H. Acțiune embriotoxică si teratogenă

Un alt tip de clasificare ar fi cel bazat pe risc (tabelul 2) :
Tabelul 2. Clasif icarea reacțiilor adverse după extinderea riscului :

Tip A - risc universal: previzibile, corespund profilului farmacologic-toxicologic al substanței, cel mai adesea depenŹdente de doză (supradozare, reducerea eliminării, interacțiuni medicamentoase, greșeli de aplicare, efecte secundare, efecte colaterale si indirecte, manifestări tardive teratogene / oncogene).

Tip B - risc doar la subgrupe populaționale susceptibile (circa 25% dintre reacțiile adverse): imprevizibile, nu au legătură cu profilul de acțiune farmacologic-toxicologic al subŹstanței, cel mai adesea independente de doză; sunt maniŹfestări ale unor factori individuali:

- defecte enzimatice: intoleranță (reactii farmacologice predictibile sau toxicitate, dar la doze mici, chiar subterapeutice);

- cauze farmacogenetice: idiosincrazie (reacții neobișnuite, diferite de cele farmacologice, rezultate fie dintr-un metabolism alterat al drogului, fie dintr-o hiperreactivitate a organului țintă);

-disfuncții imunologice: reacții adverse cu mecanism imun (alergie) (RAMMI).

RAPEL IMUNOLOGIC :

Unele macromolecule folosite terapeutic (de ex. proteine: antiseruri, insulină si alți hormoni, enzime si protamină, vaccinuri etc.), datorită masei moleculare mari cu prezența unor multipli epitopi, sunt antigene multivalente (,,complete") astfel încât

- prezentate sistemului imun -determină inducerea unui răspuns imun specific (sensibilizare) și activarea mecanismelor efectoare imune; degranularea mastocitară se produce prin mecanism mediat de IgE la un număr restrâns de persoane, la cei mai mulți indivizi apărând anticorpi specifici IgG care, prin realizarea de complexe imune circulante (CIC), activează complementul cu formarea de anafilotoxine (C3a,C5a) ce degranulează mastocitele.

Există și câteva substanțe cu greutate moleculară mică ce - posedând un singur epitop, dar multiplu repetat (de ex. succinilcolina si alți compuși ce conțin epitopi de amoniu cuaternar) - se comportă ca un alergen ,,complet".

Cele mai multe produse farmacologice au greutate moleculară mica (< 1 kDa) și o structură simplă, neîndeplinind astfel condițiile de a deveni alergene medicaŹmentoase. Totuși, chiar si substanțele chimice cu greuŹtate moleculară mică pot ajunge să îndeplinească condiŹțiile de multivalență prin haptenare (directă sau a metaboliților). Indiferent de calea haptenării, complexul medicament / metabolit - carrier se cuplează cu IgE specifice fiŹxate pe receptorii membranei mastocitului, declanșând cascada de evenimente imunoclinice (figura 1).

TIPURI DE REACȚII ALERGICE :
- tipul I - anafilactic, medial de IgE (urticarie, edem laringian, bronhospasm, hipotensiune arterială); apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului; pot persista (ore / zile) după oprirea medicației;

- tipul II - citolitic, prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) - antihaptenă fixați pe celule (unele anemii hemolitice, unele trombocitopenii), prin citoliză celulară directă autoimună (anemie indusă de doză), prin mecanismul “innocent bystander” (unele anemii hemolitice);

- tipul III - leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular, cu atragere de complement (boala serului, febra medicamentoasă, unele vasculite); manifestările apar de obicei după 1 – 3 săptămâni de la întreruperea tratamentului, atunci când drogul sau metabolitul său nu mai există în organism;

- tipul IV - hipersensibilitate de tip întârziat, cu limfocite Tαβ(CD4+ / CD8+) activate (dermatită alergică de contact, granuloame, fibroză?); limfocitele T ale pacienților cu RAMMI manifestate cutanat au o înaltă exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizează homing-ul în piele.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.