Razboiul celor doua roze

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Razboiul celor doua roze

Venirea la domnie a casei de York a fost o loAZvitura destul de grea data prestigiului parlamenAZtului. Pe cand regii lancasterieni, uzurpatori, ceruAZsera acestuia investitura, regii din casa de York pretindeau sa domneasca numai in virtutea dreptuAZlui de mostenire. De altfel, Camera Comunelor a incetat in vremea aceea sa reprezinte realmente comunitatile Angliei. La inceput orice orasan care platea impozite avea drept de vot.

Dar asa cum imbogatirea marilor negustori transformase ghilAZdele in cercuri inchise, multe targuri cumparau de la coroana o carta in virtutea carora noii veniti erau exclusi. Dreptul de a alege pe reprezentantii orasului il aveau cand numai primarul si consilierii sai, cand un consiliu compus din orasenii cei mai bogati. Astfel incepu procesul care avea sa transAZforme pentru multe secole atatea circumscriptii en-gleze in "burguri putrede" in care alegatorii vor fi atat de restransi incat vor deveni usor de corupt.

Tot astfel, incepand din 1430, cavalerii comitatelor fura alesi numai de catre freeholderii al caror pamant aducea un venit de cel putin patruzeci de siAZlingi (circa douazeci de lire de astazi) [3]. Multi barAZbati care pana atunci votasera se vazura astfel lipsiti de dreptul lor.Regimul acesta avea sa tina pana la reforma electorala din 1832. El asigura puAZterea legala a unei clase putin numeroase, caci in timpul alegerilor seniorii cei mai puternici exerciAZtau o energica presiune asupra detinatorilor de pamanturi si a prietenilor.

In 1455 ducesa de Norfolk scria lui John Paston [4]: "Deoarece, din diverse motive, este necesar ca lordul vostru sa aiba acum in parlament oameni de-ai lui, care sa-l slujeasca, dorim si va rugam ca, dupa citirea acestei scrisori, sa dati votul dumneavoastra prea iubitilor nostri veri si slujitori John Howard si sir Roger ChamAZberlain, ca sa fie alesi cavaleri ai shire-ului. Si in-demnati-i sa voteze in acelasi fel pe toti ceilalti pe care intelepciunea voastra i-ar putea hotari sa proAZcedeze astfel". Asemenea recomandari sunt cunosAZcute din toate vremurile.

VI. Eduard al IV-lea lasa doi baieti, dintre care cel mai mare ar fi trebuit sa-i urmeze la tron, dar fratele sau Richard, duce de Gloucester, puse la cale asasinarea nepotilor sai, dupa ce fusesera inchisi in Turnul Londrei, si deveni rege sub numele de Richard al III-lea (1483). Shakespeare i-a facut un portret monstruos acestui cocosat crud, curajos si stralucit.

Desi unii istorici au incercat sa-l reabiliAZteze pe Richard al III-lea, se pare ca trebuie sa-i dam crezare lui Shakespeare. Cand poporul afla de dublul asasinat din Turn, sentimentul de revolta care de multa vreme fierbea in sufletul englezilor, obositi de razboaie civile si uzurpari, lua o forma mai precisa. Se parea ca se ivise o sansa de impaAZcare a celor doua roze. Ramasese un Lancaster, Henric Tudor, duce de Richmond, un adolescent slabut, care din prudenta fugise in Bretania si care, prin mama sa, Margareta, descindea direct din Ioan de Gand.

Daca Henric ar fi putut sa se casatoreasca cu Elisabeta de York, fiica lui Eduard al IV-lea, cele doua case s-ar fi unit. Richard, care intelese pericolul, se stradui sa-si apropie orasenii, convocand parlamentul, si planui sa se casatoreasca el insusi cu nepoata sa. Dar curand, Henric Tudor, plecand din Harfleur, debarca la Milford Haven cu doua mii de soldati, englezi refugiati si aventurieri bretoni. Tara Galilor se pronunta in favoarea lui pentru ca familia Tudor era galeza. Se intalni cu Richard la Bosworth (1485).

Soarta bataliei fu deAZcisa de marii seniori Stanley din Lancashire, care se pronuntara pentru Henric, pentru ca lordul StanAZley, in a doua lui casatorie, avea de sotie pe mama acestuia. Richard se arunca vitejeste in invalmaAZseala, dobori mai multi luptatori, dar fu si el ucis. Coroana pe care o purta in timpul bataliei si care cazuse intr-un tufis fu gasita dupa incetarea bataAZliei si pusa de Stanley pe capul fiului sau vitreg, care deveni regele Henric al VII-lea.

"Astfel vom uni roza alba si roza rosie. Dea Domnul, care a priAZvit atata timp cu manie ura lor, sa se insenineze cerul dupa aceasta fericita unire. Anglia a fost multa vreme necugetata si s-a mutilat ea insasi... O! fie ca astazi, Richmond si Elisabeta, mostenitori legitimi ai celor doua case regale, sa se uneasca prin sfanta vointa a Domnului". Casatoria avu loc in anul urmator. Razboiul celor doua roze se terAZminase. « mai multe referate din Istorie