Raspunderi ce revin persoalului fortelor armate cu privire la integrarea prevederilor DIU in procesul de instruire

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Raspunderi ce revin persoalului fortelor armate cu privire la integrarea prevederilor DIU in procesul de instruire

Între structurile cãrora le revin rãspunderi pe linia „integrãrii D.I.U. în procesul de instruire” un rol deosebit revine Statului Major General care organizeazã ºi conduce pregãtirea întregului personal al forþelor armate române. Asumându-ºi obligaþiile de aplicare a convenþiilor umanitare, Ministerul Apãrãrii a elaborat mãsurile legislative ºi administrative ca acestea sã fie respectate în toate împrejurãrile. A urmãrit ca în doctrina apãrãrii naþionale ºi apoi în doctrinele diferitelor categorii de forþe armate sã fie integrate normele D.I.U.

Demn de menþionat sunt, de asemenea, prevederile Legii 80/1995 – Statutul cadrelor militare (care obligã la neexecutarea ordinelor contrare D.I.U.), ale Regulamentului A.N.- 4/1989 (obligaþiile combatanþilor) ale Regulamentului disciplinei militare (obligativitatea comandanþilor de a da ordine, conforme cu legile ºi obligaþiile rãzboiului). Important, pentru integrarea D.I.U. în operaþiunile militare, este ºi Regulamentul general al acþiunilor militare (1996) care instituie asistenþã juridicã, cât ºi Regulamentul general pentru conducerea acþiunilor militare (1998) care stabileºte existenþa compartimentului juridic al statului major ºi documentele ce trebuie întocmite de acesta, dispunând ca planificarea acþiunilor militare sã se facã plecând de la respectarea D.I.U., aplicabil, în conflictele armate.

Valenþele multiple ale integrãrii D.I.U. în instruirea ºi operaþiunile militare îºi amplificã semnificaþiile într-o armatã aflatã în restructurare, fapt sesizat de autoritatea militarã românã supremã, care în concretizarea eforturilor principale, a stabilit cã o atenþie deosebitã trebuie acordatã înþelegerii ºi aplicãrii concrete a legislaþiei specifice, la domeniul militar, ca element indispensabil în asigurarea continuitãþii procesului de integrare. Aºa se face cã în ultimii ani s-au editat mai multe lucrãri în domeniu, s-au elaborat lucrãri de diplomã la finalizarea studiilor, iar în instrucþie ºi aplicaþii, ca ºi în operaþiunile de sprijinire a pãcii la care s-a participat, s-a demonstrat buna cunoaºtere ºi respectare a DIU.
Acþiunile militarilor în acord cu standardele umanitare internaþionale reprezintã rezultatul esenþial al integrãrii prevederilor D.I.U. în procesul de instrucþie.

Pentru a se concretiza aceste demersuri de integrare a D.I.U. în procesul de instrucþie, dar ºi pentru a îndeplini „Ordinul ministrului apãrãrii privind instruirea personalului din Ministerul Apãrãrii, care participã la misiuni în afara teritoriului naþional, pe funcþii de stat major sau în misiuni individuale”, Centrul de Drept Internaþional Umanitar a iniþiat elaborarea unor manuale, care au fost difuzate în unitãþi.

„D.I.U.-1, Manual pentru instruirea militarilor în drept internaþional umanitar (individ, grupã, pluton, companie – similare)” demonstreazã cã D.I.U. poate fi abordat ca o activitate practicã care trebuie ºi poate sã se desfãºoare dupã acest criteriu. El transformã limbajul tratatelor internaþionale într-un limbaj accesibil „executantului”; celui care acþioneazã în câmpul tactic. Structurat pe douã pãrþi – teoreticã ºi practic aplicativã – el, îmbinã prezentarea regulilor esenþiale cu modalitãþile practice de exprimare a prevederilor D.I.U. Metodologia pregãtirii ºedinþelor practice, variantele de exerciþii ºi teste cât ºi partea de „lecþii învãþate”, toate reflectând particularitãþi de acþiune ale diferitelor categorii de forþe armate fac din el un instrument deosebit de util pentru organizarea ºi conducerea instruirii în domeniul D.I.U.

Un alt regulament „D.I.U.-2, Manualul instruirii personalului Armatei României, privind Statutul persoanelor capturate” prezintã într-o concepþie unitarã tratamentul persoanelor capturate, în caz de conflict armat, ocupaþie militarã sau misiuni internaþionale. Acesta pune în relaþie directã rãspunderile, cuprinse în instrumente juridice, cu evoluþia logicã a modului în care trebuie tratate persoanele, din momentul capturãrii pânã la eliberare.

„D.I.U.-3, Manual pentru instruirea personalului armatei în drept internaþional umanitar (ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri)” completeazã aria D.I.U. din „STANAG – 2449 – pregãtirea / instruirea în dreptul conflictelor armate” ºi care nu a fost abordatã în primele douã manuale.
Prin tematicã regulamentul se adreseazã personalului cu funcþii de comandã în structurile militare. Sunt, de asemenea, cuprinse ºi unele lucrãri ºi aplicaþii practice ceea ce-l face un excelent instrument de lucru în procesul de instruire.

Susþinute ºi completate cu informaþiile cuprinse în „Codul de conduitã pentru combatanþi”, „Regulile esenþiale de drept al rãzboiului – traducere”; „DIU ºi practica persoanelor în caz de conflict armat – culegere / convenþii/ „Dreptul de la Geneva”, cât ºi de „Manualul de drept al rãzboiului pentru forþele armate – traducere” ºi lucrarea „DIU în conducerea operaþiunilor militare ºi statutul unor arme ºi sisteme de arme” – culegere convenþii / Dreptul de la Haga” editate sub egida Centrului de Drept Internaþional Umanitar, se constituie în baza solidã a instruirii temeinice a personalului forþelor noastre armate.
Militarii acþioneazã, în primul rând, dupã regulamente, instrucþiuni, ordine ºi nu dupã normative cu grad mare de generalitate. S-ar putea spune cã nu are importanþã. Dar în condiþiile câmpului de luptã sau teatrului de operaþii, atunci când acþiunile se bazeazã pe rigoare ºi precizie, posibilitatea unor confuzii este uºor de presupus când nu se precizeazã clar ce este voie ºi ce nu, normele D.I.U., din tratatele internaþionale putând fi încãlcate.
Astfel avem un vinovat. Cine este el? Cel care a elaborat regulamentul?
Da - pentru cã a creat confuzie neintroducând în conþinutul acestuia prevederile tratatelor internaþionale pe tema specificã actului normativ militar.
Nu - pentru cã fiecare cetãþean trebuie sã cunoascã ºi sã respecte legile þãrii. Iar tratatele ratificate fac parte din dreptul intern.
Este vinovat militarul care acþioneazã dupã regulament, dar nu dupã prevederile tratatelor internaþionale în domeniul D.I.U.?
Da – pentru cã trebuie sã cunoascã actele normative interne, iar actele normative internaþionale la care România este semnatarã fac parte din dreptul intern.
Nu – pentru cã pregãtirea se bazeazã în principal pe regulamentele militare.


4. Concluzia:

Claritatea actelor normative cu caracter militar garanteazã, respectarea prevederilor internaþionale în procesul de instruire; în integrarea DIU, în pregãtirea specific militarã. Omisiunile sunt posibile ºi uneori scuzabile, justificarea lor este impardonabilã.
Direcþia principalã a promovãrii, difuzãrii ºi integrãrii D.I.U. în procesul de instruire, apreciem cã este, spre învãþãmântul militar. D.I.U. este, ºi trebuie sã rãmânã, obiect de studiu din Colegiile militare liceale pânã la Colegiul Naþional de Apãrare. Sã se menþinã importanþa ºi ponderea, ce i se acordã acestei discipline, ca factor formativ al conºtiinþei profesionale, al profilului moral al noilor generaþii de lideri ºi specialiºti militari.
Activitatea de promovare ºi integrare, în procesul de instruire, a D.I.U., are suport acþiunile concrete privind materializarea spiritului convenþiilor internaþionale la care România este sau a devenit parte în ultimii ani.
În anul 2007, a fost lansatã Comisia Naþionalã de Drept Internaþional Umanitar care, ca organ consultativ al Guvernului, va asigura coordonarea procesului de integrare a normelor DIU, în baza unei strategii naþionale.
În acelaºi scop a fost creat ºi funcþioneazã la nivelul Statului Major General ºi al categoriilor de forþe „Biroul juridic ºi Drept Internaþional Umanitar”, element din programul coerent de promovare a D.I.U.
Se adaugã cooperarea fructuoasã cu Comitetul Internaþional al Crucii Roºii ºi Asociaþia Românã de Drept Umanitar, cât ºi cu Ministerul de Externe, Ministerul Justiþiei, Învãþãmântului sau Internelor ºi Reformei Administrative; sau societatea Naþionalã de Cruce Roºie ºi Institutul Român pentru Drepturile Omului.
Diversitatea ºi consistenþa acþiunilor de integrare a prevederilor D.I.U. în procesul de instruire, urmare a susþinerii ºi implicãrii structurilor Ministerului Apãrãrii, de pe toate palierele, s-au concretizat în comportamentul demonstrat de militarii care au acþionat, în cadrul forþelor multinaþionale, în diferitele teatre de operaþii din lume.
Din propria-mi experienþã am constatat cã prevederile D.I.U. pot fi implementate mult mai uºor în procesul de instruire dacã sunt mai întâi interpretate ºi conºtientizate, de cãtre militari. Ei trebuie sã, înþeleagã ºi faptul cã pentru îndeplinirea standardelor de interoperabilitate cu forþele N.A.T.O., comportamentul trebuie sã se alinieze la cerinþele mondiale în domeniu.
Astfel, este necesar efortul combinat al tuturor acelora care au sau nu legãturã cu D.I.U., sau cu procesul de instruire, dar care doresc integrarea D.I.U. în procesul de instruire al forþelor armate ale României europene, membrã N.A.T.O.
« mai multe referate din Drept