Raportul juridic de concurenta

5x puncte

categorie: Drept

nota: 8.75

nivel: Facultate

Subiectele individuale de drept sunt comercianții persoane fizice (independente și asociațiile familiale), precum și meseriașii (liber profesioniștii care acționează în domeniul economic) fără ca aceștia să fie în toate cazurile comercianți. Din punctul de vedere al dreptului concurenței comerciale prezintă, însă, relevanță doar persoanele fizice comercianți – în sensul legii.

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Raportul juridic de concurenta

Subiectele individuale de drept sunt comercianții persoane fizice (independente și asociațiile familiale), precum și meseriașii (liber profesioniștii care acționează în domeniul economic) fără ca aceștia să fie în toate cazurile comercianți. Din punctul de vedere al dreptului concurenței comerciale prezintă, însă, relevanță doar persoanele fizice comercianți – în sensul legii.

În acest sens, este de reținut că la ora actuală dobândirea calității de comerciant persoană fizică în dreptul român se realizează, în mod licit, numai după obținerea autorizației administrative urmată de înregistrarea (înmatricularea) persoanei în cauză în registrul comerțului, și de exercitiul efectiv și repetat (cu titlu profesional) al uneia sau alteia din activitățile economice pentru care a fost autorizată. Înregistrarea în registrul comerțului a comerciantului persoană fizică sau a asociației familiale va da naștere prezumției legale și relative că persoana respectivă este comerciant, prezumție care poate fi răsturnată prin facerea dovezii contrare – și anume că persoana nu exercită, în fapt, comerțul ca profesiune obișnuită și în nume propriu.

Subiectele colective de drept, având prsonalitate juridică sunt, în principal, societățile comerciale organizate în oricare din formele reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată. Tipologia lor include cinci specii distincte. Forma tradițională o constituie societatea în nume colectiv, ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul social și cu răspunderea nelimitată și solidară a tuturor asociaților. O altă formă de oraganizare o constituie societatea pe acțiuni, al cărei capital este împărțit în acțiuni (titluri comerciale de valoare) și ale căror obligații sunt garantate cu patrimoniul social; acționarii răspund pentru pasiv numai în limita valorii aportului lor.

A treia serie o reprezintă societatea cu răspundere limitată, capitalul său fiind format din părți sociale; obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, asociații răspunzând pentru pasiv numai până la epuizarea aportului fiecăruia. În fine, trebuie menționate societățile în comandită simplă (asemănătoare cu societatea în nume colectiv) și în comandită pe acțiuni (cu capital divizat în acțiuni, ca și în cazul societății pe acțiuni), care include două categorii de asociați: comandatari și comanditați. În ambele tipuri de societăți în comandită, obligațiile sunt garantate cu patrimoniul social și cu răspunderea nelimitată și solidară a asociaților comanditați, pe când comanditarii răspund pentru pasivul social numai în limita aportului fiecăruia.

Oricare dintre societățile comerciale pe care le-am trecut în revistă pot fi constituite cu capital provenit din țară sau prin investiții străine, reprezentând totalitatea sau o parte din patrimoniul social.

II. 1. 1. Societățile comerciale
Societățile comerciale înființate prin reorganizarea fostelor unități economice de stat, inițial aveau capital integral de stat, apoi, ca urmare a derulării procesului de privatizare, ponderea participării statului la capitalul lor a început să scadă, astfel că la sfârșitul procesului de privatizare a acestui tip de societăți, capitalul lor va trebui să fie integral privat, sau cel putin majoritar privat.

Din categoria persoanelor juridice de stat fac parte, ca agenți economici, societățile și companiile naționale precum și regiile autonome.
Înființarea societăților/companiilor naționale se face în urma reorganizării prin transformarea (dizolvarea fără lichidare) regiilor de interes național și/sau local, prin act administrativ individual al autorităților administrative sub puterea cărora regiile în cauză funcționează .

II. 1. 2. Despre regimul juridic al monopolurilor de stat
Literatura de specialitate ceva mai veche (din 1992) includea în categoria subiectelor dreptului concurenței și așa numitele monopoluri ale statului. În realitate, după părerea noastră, din punct de vedere conceptual – juridic, monopolurile statului nu trebuie calificate ca fiind subiect de drept distincte de toate celelalte ci doar ca activități economice pe care statul și le rezervă și pe care le realizează prin agenți economici de stat (regiile autonome, societăți/companii naționale), activități care în anumite condiții pot fi cedate spre realizare și particularilor .

Reglementarea cadru privind monopolul statului cu privire la unele activități economice o constituie Legea nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat, iar din art.1 alin. 2 din această lege rezultă că monopolul de stat este dreptul statului de a stabili regimul de acces al agenților economici cu capital de stat și privat, inclusiv producătorii individuali, după caz la activitățile economice constituind monopolul de stat și condițiile de exercitare a acestora.

Potrivit art. 2 din Legea nr.31/1996 „constituie monopol de stat următoarele tipuri de activități:
a) fabricarea și comercializarea armamentului, munițiilor și explozibililor;
b) producerea și comercializarea substanțelor stupefiante și a medicamentelor
care conțin substanțe stupefiante;
c) extracția, producerea și prelucrarea în scopuri industriale a metalelor prețioase
și a pietrelor prețioase;

d) producerea și emisiunea de mărci poștale și timbre fiscale;
e) fabricarea și importul, în vederea comercializării în condițiile de calitate, a
alcoolului și a băuturilor spirtoase distilate;
f) fabricarea și importul, în vederea comercializării, în condiții de calitate, a
produselor din tutun ăi a hârtiei pentru țigarete;
g) organizarea și exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate;
h) organizarea și exploatarea pronosticurilor sportive.

Nu constituie monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile personale pentru consumul propriu.” Titularii licențelor au obligația să respecte condițiile din licență referitoare la exploatarea activității pentru care a fost acordată și la plata tarifului de licență.

Prin licență se înțelege acea autorizație dată de stat pentru o perioadă determinată, în baza căreia o persoană fizică sau juridică poate să producă, să prelucreze ori să comercializeze, în cantitatea solicitată și de o anumită calitate, un anume produs sau serviciu, care face obiectul monopolului de stat, în schimbul unui tarif de licență. De dreptul de a obține o licență pentru exercitarea unei activități ce constituie monopol de stat, pot beneficia doar cetățenii români și persoanele juridice de naționalitate română, cu capital de stat sau privat.

Din dreptul de a obține o licență, cu excepția situațiilor în care a intervenit reabilitarea, sunt decăzute acele persoane care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție, delapidare, escrocherie, furt, fals, infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, la regimul stupefiantelor, precum și cele condamnate pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 13, alin. 1, din Legea nr. 31/1996 (desfășurarea fără licență a oricărei dintre activitățile rezervate monopolului de stat, prevăzute la art. 2, lit. a – e). Această decădere nu este aplicată cultivatorilor de tutun .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.