Raionul Telenesti - Satul Chitcanii Vechi

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Raionul Telenesti - Satul Chitcanii Vechi

Referat despre Raionul Telenesti - Satul Chitcanii Vechi
POPULAÞIA
Populaþia raionului constituie în prezent 1,8% din populaþia Republicii Moldova. La data recensãmântului din anul 2004, populaþia raionului numãra 70126 locuitori. Scãderea ratei natalitãþii ºi sporirea ratei mortalitãþii comportã consecinþe în dinamica populaþiei. Micºorarea numãrului populaþiei este determinatã ºi de migraþia în masã a populaþiei. Structura populaþiei dupã sexe este similarã întregului teritoriu al R. Moldova ºi constituie 49,5% populaþie masculinã ºi 50.5% populaþie femininã. Aceastã situaþie nu perturbeazã procesele demografice. Structura dupã vârste a populaþiei se prezenta, la începutul anului 2007, ca una favorabilã (pentru prezent), deoarece grupele de vârstã cele mai reprezentative constituie populaþia activã, dar poate deveni defavorabilã pentru perioade mai extinse (medii ºi de lungã duratã), unde se preconizeazã o îmbãtrânire a populaþiei.

Aceastã situaþie este cauzatã de faptul cã prima grupã mare de vârstã (0-14 ani) care va asigura completarea contingentului populaþiei active din punct de vedere economic este în continuã descreºtere începând cu 1989. Raionul Teleneºti se va confrunta în urmãtorii 10 ani cu o accelerare a procesului de îmbãtrânire a populaþiei, care va determina o presiune demograficã în descreºtere. Asemeni , Republica Moldova se confruntã la nivel global cu un proces de îmbãtrânire demograficã, datorat în principal scãderii natalitãþii care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani). În ce priveºte componenþa etnicã a populaþiei raionul Teleneºti, un procent de 96 % revine moldovenilor, 1,8% ucrainenilor, 0,8% ruºilor. Ponderea moldovenilor în raion este cea mai mare din toate raioanele. Densitatea medie a populaþiei între hotarele raionului este în prezent de 82,5 loc/km2, faþã de 126,2 loc/km2 în restul þãrii. Diferenþa este determinatã de ponderea localitãþilor rurale ºi a oraºului neaglomerat.

Potrivit datelor Biroului Naþional de Statisticã la 01.01.2006, în raion – 8,3% din populaþia totalã a regiunii era plecatã din þarã, dupã datele neoficiale procentul este mult mai mare. Cel mai reprezentativ grup al emigranþilor îl constituie grupul de vârstã (20-34 ani) – 53% din numãrul total al celor plecaþi peste hotare. Aceste persoane reprezintã un segment al forþei de muncã care ar putea fi atrasã pentru dezvoltarea regiunii. Cele mai solicitate þãri pentru emigrare a populaþiei din raion sunt Rusia ºi Italia. Migraþia ilegalã peste hotare a persoanelor are consecinþe nefaste asupra dezvoltãrii localitãþilor : determinã apariþia ºi dezvoltarea unor fenomene sociale negative fenomenul copiii strãzii sau orfanii sociali, familii defavorizate, sate fãrã tineret ºi fãrã forþã de muncã.

Din totalul de 70 mii locuitori din raion, 42,6 mii adicã cca. 60,9%, reprezintã populaþia aptã de muncã. Persoanele angajate în câmpul muncii reprezintã un segment de 27,0 mii de oameni adicã 38,5%, repartizaþi în diferite sectoare: agriculturã (63%), învãþãmânt (13%), industrie (3%), sãnãtate (5%), comerþ (6%) ºi administraþie publicã (4%), ceea ce confirmã un grad relativ de diversificare al domeniilor de ocupare a forþei de muncã, fiind predominante activitãþile din agriculturã. În anul 2007, salariul mediu nominal a constituit 1171 lei, ceea ce reprezintã 67% faþã de salariul mediu pe republicã. Salariul nominal este unul cu cea mai micã valoare înregistrat dintre raioanele republicii.

Variaþiile salariale depind de sfera de activitate. Cele mai mici salarii sunt înregistrate în domeniul agriculturii, unde sunt antrenaþi mai mult de jumãtate dintre salariaþi. Venitul populaþiei din mediul rural este mai mic decât venitul populaþiei din mediul urban, unde domeniul public ºi cel privat includ mai multã forþã de muncã. Nivelul redus de salarizare din þarã reflectã astfel gradul înalt de realizare, condiþiile de trai ºi respectiv de muncã ale locuitorilor. Un procent considerabil al populaþiei apte de muncã (aprox. 60%) constituie ponderea angajaþilor în sectorul neformal, ºomeri neînregistraþi, persoane aflate în transfer de la un loc de muncã la altul ºi persoane aflate în incapacitate temporarã de muncã.

Raionul Teleneºti este caracterizatã printr-un nivel scãzut al dezvoltãrii industriei. Cauzele subdezvoltãrii sectorului industrial sunt similare celor din întreaga þarã ºi încã nu sunt clare, însã ceea ce împiedicã dezvoltarea industriei din raion þine de: infrastructura industrialã slab dezvoltatã, lipsa unei strategii de promovare a produselor locale pe terþe pieþe, neasigurarea calitãþii produselor ºi lipsa tehnologiilor moderne. De asemenea, potenþialul uman încadrat în aceastã sferã necesitã pregãtire profesionalã. În anul 2006, volumul producþiei industriale în raion a constituit 37,4 mil. lei. Producþia industrialã pe cap de locuitor în raionul Teleneºti constituia 534 mii lei, cea mai micã din þarã. Ponderea persoanelor ocupate în sectorul industrial din raion era de 2,3% faþã de media naþionalã de 14%.

Cele mai importante ramuri industriale din raion sunt:
1. Industria vinului. Printre mai mare întreprinderi vinicole din raion menþionãm: „Noroc”. Întreprinderile de producere a vinului în raion deþin o cotã ridicatã în volumul total pe industrie, deºi în ultimii 3 ani producþia totalã de vinuri s-a redus. Cu toate acestea, industria vinului este cea mai importantã industrie a raionul Teleneºti. Pieþele de export nediversificate ºi înãsprirea concurenþei pe pieþele tradiþionale impun companiile vinicole sã recurgã la raþionalizarea sistemului de afaceri, îmbunãtãþirea sistemelor calitãþii ºi sporirea efortului în departamentele de marketing ºi vânzãri.

2. Industria extractivã ºi de producere a materialelor de construcþie. O importanþã deosebitã pentru raionul Teleneºti revine extragerii pietrei, extragerii nisipului . Existenþa carierelor cu un spectru bogat de resurse naturale (piatrã, nisip, pietriº, argilã, prundiº, calcar) servesc ca fundament pentru producerea materialelor de construcþie. Dintre cele mai mari unitãþi economice în domeniu menþionãm carierele di satele Verejeni, Pistrueni, Ordãºei , Brînzeni , Cãzãneºti.

3. Producerea miezului de nucã pentru consum, unde în ultimii ani sa cãpãtat indici mari (anul cantitatea miezului de nucã prelucrat atinge cifra de 500 tone). Activizã în raion la moment: 14 mori din cele 19 pentru mãcinarea griului, 6 mori de porumb din cele 10 , 25 de oloiniþe din cele 37 existente, 6 brutãrii din cele 11exisstente

Întreprinderi ºi puncte de prelucrare a producþiei agricole sunt 6, din care se poate de evidenþiat SRL „Triodor” din Negureni care ºi exportã produse prelucrate. Numãrul total de salariaþi în întreprinderile industriale este de 1100 persoane cu salariul mediu lunar de 1041 lei. Referitor la dezvoltarea industriei în raion poate fi menþionatã urmãtoarea constatare: predominã sectoarele industriale tradiþionale cu valoare adãugatã micã. Sunt înregistrate unele excepþii în industria vinului (unde calitatea poate majora valoarea, deºi condiþiile pieþei sunt foarte dificile). Totuºi, aceste sectoare ale industriei întâmpinã dificultãþi în vederea utilizãrii noilor tehnologii de lucru, formãrii capacitãþilor ºi organizãrii afacerilor. « mai multe referate din Geografie