Puterile romanului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Puterile romanului

In realitate, profetia mea, aberanta daca o luam ad litteram, nu era chiar atat de stupida, daca era interpretata in perspectiva analizei propuse, deoarece in ultima instanta adeptii noii scoli nu reprosau romanului de stil vechi nimic altceva in diverse feluri decat excesul de libertate si nu se preocupau decat sa inventeze in ce-l priveste o forma autentic literara, adica pusa in lanturi.

Mai intai, observau ei, psihologia nu ofera decat informatii superficiale despre resorturile conduitei umane. Nimeni nu ar putea cunoaste decat comportamentul exterior al fiintelor. Conduita lor ramane ininteligibila si imprevizibila. Romancierul, care nu este Dumnezeu, nu dispune de nici o posibilitate de-a patrunde in ascunzisul inimilor si de-a proceda ca si cum ar cu-noaste oamenii mai bine si mai sigur decat un om care-i cunoaste atat cat poate el pe cei pe care ii intalneste sau ii iubeste sau de care se loveste.

Intr-un cuvant, scriitorului i se cere sa uite ca inventeaza o poveste, ca este intru totul liber sa o organizeze dupa placul inimii, ca personajele sale nu vor avea decat sentimentele, emotiile si reactiile pe care va voi el sa li le atribuie, ca se afla intr-adevar fata de ele exact in situatia unui Creator omniscient si atotputernic, si ca nu are nici un motiv onest de-a simula ca lucruAZrile stau altfel, doar daca nu gaseste folos utilizand vreo smecherie suplimentara. Or, el pretinde ca actioneaza asa cum o face pentru a apara adevarul.

Asa se naste artificiul unui roman intru totul descriptiv, intru totul obiectiv, in care naratorul urmareste in chip mincinos sa inregistreze, ca si cum ochii sai l-ar sili sa le vada, comportamente pe care si le imagineaza in realitate in cele mai mici amanunte si pe care de fapt nu le percepe deloc. Subterfugiul nu depaseste procedeul. Acesta este doar ceva mai fortat, ceva mai conven-tional decat cele care il precedasera, amintind de fotografii care isi chinuiesc modelele ca sa ia o atitudine asa-zis fireasca, si obtin astfel o culme a afectarii.

Sunt mai interesat de intentia tehnicii noi decat de malitia ei desarta. Pentru autor, problema este de-a conferi naratiunii, viziunii sale, o aparenta de incontestabila veridicitate, de-a procura un document tot atat de probant si de precis ca un cliseu fotografic neretusat sau ca o inregistrare nemanipulata de magnetofon. RoAZmancierul renunta (se face ca renunta) la resursa lui principala: imaginatia. El se preface ca este redus la perceptie, sau mai exact ca nu este decat lentila si placa sensibila a unui aparat inert si impartial. intr-un cuvant, el este pe cale de-a distruge romanul. « mai multe referate din Romana