Psihologismul lui Gustave Le Bon

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Psihologismul lui Gustave Le Bon

Gustave Le Bon si-a facut studiile liceale la Tours. In continuare s-a inscris la Facultatea de Medicina din Paris, obtinand titlul de doctor in medicina in 1866. Unul din biografii sai recenti se indoieste insa ca ar fi absolvit facultatea.

In perioada razboiului franco-prusac din 1870-1871, Le Bon s-a inrolat in serviciul sanitar al armatei si, in noiembrie, a luat parte la batalia de la Champigny pentru apararea Parisului. In timpul asediului Parisului, Gustave Le Bon a comandat cateva brigazi de evacuare a ranitilor, fiind distins pentru activitatea sa cu gradul de cavaler al Legiunii de Onoare.

Dupa terminarea asediului a avut loc insurectia Comunei din Paris. Executiile sumare, violurile, rechizitiile fortate, furturile si distrugerile provocate de insurgenti au generat aversiunea lui Le Bon impotriva multimilor si a violentei pe care a manifestat-o toata viata.
In momentul in care situatia a reintrat in normalitate, el a publicat un tratat de igiena practica a soldatului si a ranitilor, bazat pe experienta sa din timpul razboiului.

Ulterior a scris un tratat voluminos, cuprinzand peste 900 de pagini despre psihologia umana aplicata la igiena si la medicina. Lucrarea il arata ca un discipol al lui Marie Francois Xavier Bichat, Claude Bernard si Paul Broca, militand pentru igienism si nutritionism.

Cu toate ca aceste lucrari au fost bine primite, Le Bon renunta progresiv la practicarea medicinei, preferand sa se dedice cercetarilor. El incepe sa colaboreze la publicatii stiintifice din Franta, in special in Revue philosophique, infiintata in 1876 de Theodule Ribot si in Revue scientifique.

Incepand din 1875, Gustave Le Bon intreprinde o serie de calatorii pentru a se documenta la fata locului asupra culturii diferitor popoare. El viziteaza intai mai multe tari europene: Belgia,Regatul Unit, Spania, Italia, Grecia. In 1879 ajunge la Moscova de unde pleaca in Galitia parcurgand zona Carpatilor Padurosi si a muntilor Tatra pentru a studia formarea, evolutia, conditiile de viata si obiceiurile unor etnii care, datorita izolarii geografice, s-au conservat relativ nealterate.

Itinerarul sau exact nu s-a pastrat, astfel incat nu exista informatii daca aceasta calatorie l-a dus si in Maramures sau Bucovina de Nord. Din cauza lipsei de mijloace de transport, Le Bon a parcurs calare o parte insemnata a drumului sau, experienta capatata determinandu-l, ulterior, sa scrie un manual de calarie.

In 1881, publica o lucrare monumentala in doua volume, "Omul si societatea", in care face o sinteza a dezvoltarii omenirii din perioada preistorica pana in zilele noastre. Primul volum este dedicat studiului dezvoltarii fizice si umane a omului, pe cand cel de al doilea se ocupa in special de dezvoltarea societatii si de progresul civilizatiei.

El cauta sa demonstreze ca atat specia umana cat si societatea se perfectioneaza pe masura ce trece timpul. Increzator in destinul omenirii el afirma: Daca exista o epoca de aur, ea se afla in viitor, nu in trecut.

Le Bon considera aceasta lucrare doar un inceput si era decis sa scrie o serie de volume despre istoria marilor civilizatii ale omenirii. Fascinat de civilizatia araba, intre 1882 si 1884 efectueaza calatorii in coloniile franceze din Africa de Nord: Maroc, Algeria si Tunisia.

Le Bon isi continua periplul in diferite regiuni ale imperiului otoman: Egipt, Palestina, Liban,Siria, Anatolia, Mesopotamia. De la Bagdad, porneste mai departe pana la Ispahan in Persia si la Samarkand in Imperiul Rus. Ca urmare a acestei calatorii,

Le Bon publica in 1884 tratatul sau despre "Civilizatia Arabilor", cuprinzand numeroase ilustratii.In 1884, Ministerul Invatamantului Public din Franta il insarcineaza pe Le Bon sa efectueze o calatorie pentru studierea artei, religiilor si arheologiei din subcontinentul indian.

Gustave Le Bon parcurge toata India, intocmind un inventar detaliat al monumentelor arheologice, cautand sa reconstituie istoria diferitor populatii ale subcontinentului si incercand sa gaseasca explicatia disparitiei budismului din India.

In continuare, cu sprijinul vice-regelui Indiei, el reuseste sa obtina autorizatia de a vizita Nepalul, care la acea vreme era una din tarile cele mai greu accesibile de pe glob. Inarmat cu un aparat de fotografiat si un teodolit, Le Bon a efectuat relevee foarte detaliate ale templelor nepaleze. Multe dintre aceste monumente au fost distruse in 1934, din cauza unui cutremur.

Deoarece dificultatile de a vizita Nepalul fusesera mentinute pana dupa cel de al doilea razboi mondial, releveele lui Gustave Le Bon au fost singurele documente care aratau starea monumentelor inainte de distrugere si au fost de mare ajutor pentru lucrarile de reabilitare a vaii Kathmandu. Dupa intoarcerea sa din calatorie, in intervalul 1887 - 1893 a publicat mai multe lucrari despre civilizatia si monumentele din India si Nepal.
« mai multe referate din Psihologie