Psihologie si Pseudopsihologi

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.78

nivel: Facultate

Psihologie si Pseudopsihologi
A) Scopurile unei cercetari, cum deja am anticipat: descriere, predictie, control, explicatie.•Descriere. Pentru un om de stiinta descrierea = enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect individ, etc. Astfel , abilitatile de observare sunt esentiale pentru un psiholog. Psihologii, in traditia intelectuala a lui Fr. Bacon (1561-1626) sunt sistematic[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Psihologie si Pseudopsihologi

Psihologie si Pseudopsihologi
A) Scopurile unei cercetari, cum deja am anticipat: descriere, predictie, control, explicatie.•Descriere. Pentru un om de stiinta descrierea = enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect individ, etc. Astfel , abilitatile de observare sunt esentiale pentru un psiholog. Psihologii, in traditia intelectuala a lui Fr. Bacon (1561-1626) sunt sistematici in ceea ce ei descriu.

Psihologie si Pseudopsihologi
In locul unei enumerari arbitrare, ei descriu numai ceea ce este relevant pentru problema cecetata. Mai mult, in stiinta descrierile trebuie sa fie nu numai sistematice ci si precise. Descrierile precise sa fie concrete. Spunand despre cineva ca este “generos” poate fi acceptabil in conversatia cotidiana dar imprecis pentr comunicarea stiintifica.

Psihologie si Pseudopsihologi
Oamenii de stiinta rezolva acest lucru utilizand definitii operationale (Kimble, 1989, in Sdarow, p. 37) care definesc comportamentele sau calitatile in termenii procedurilor utilizate pentru a le masura. Putem operationaliza “generos”= cel care da cel putin 5% din salariu pentru caritate. Sau “cel care obtine cel putin “n” puncte la testul “y”.
•Predictie.

Psihologii fac nu numai descrieri ci si predictii, in forma ipotezelor privind schimbarile in comportament, experiente mentale sau procese fiziologice. O ipoteze este o predictie verificabila privind relatia dintre doua sau mai multe caracteristici. In mod uzual, ipoteze deriva dintr-o teorie care este set de enunturi ce integreaza diferite rezultate de cercetare. Teoriile ofera coerenta cercetarii stiintifice, fac din stiinte mai mult decat relatarea unor fapte izolate (Kukla, 1989, idem).

Pentru ca noi nu putem cunoaste toti factorii care afecteaza o persoana la un anumit moment dat, noi (psihologii) nu putem fi niciodata siguri de predictiile pe care le face o persoana (o campanie de asigurari face o predictie mai adevarata privind accidentele auto pentru un anumit grup de varsta decat o persoana oarecare).
•Control. Psihologii incearca sa controleze schimbarile de comportament, experiente mentale sau procese fiziologice prin manipularea facturilor care le afceteaza. Controlul este un aspect esential in realizarea experimentelor, dupa cum acestea poate imbunatati calitatea vietii. De exemplu, prin procesuri controlate putem transforma comportamente de tip A in tip B – mai putin ostile etc.

•Explicatia – descoperirea cauzelor schimbarilor comportamentale, trairilor, proceselor. Noi putem controla evenimente psihologice fara ca aceasta sa insemne in mod necesar si explicatie. Acelasi comportament – tip A- este explicat diferit de un psiholog cognitivist, de un psihanalist sau de un behaviorist [cer explicatii]. In incercarea de a explica – identificarea cauzalitatii, aceasta se refera la efectul unei variabile sau mai multor variabile asupra acestei variabile. O variabila este un eveniment, comportament, tendinte sau caracteristica de orice natura, care are doua sau mai multe valori (varsta, greutate, inteligenta, temperatura.

2.SCOPURILE SI PRINCIPIILE UNEI BUNE CERCETARI
b) Dezideratul cresterii stiintei nu poate fi realizat decat printr-un produs de buna calitate care trebuie sa fie rodul unor procese riguroase de cercetare. In acest sens, exista cinci principii, regulile – mult mai numeroase – fiind abordate in sectiunile urmatoare. Aceste cinci principii impun ca o cercetare sa fie (Haslam, McGarty, 1998, p. 19-23);
•fidela
•valida
•cumulativa
•economica
•publica

a)Fidelitatea se refera la calitatea / capacitatea unor cercetari – respectiv la increderea noastra – prin care un rezultat empiric poate fi reprodus, cu alte cuvinte, repetand cercetarea, vom obtine acelasi rezultat, acesta nefiind rodul unei intamplari. Daca un rezultat este fidel, el poate fi usor reprodus / replicat.
b)Validitatea este un concept mai dificil din cauza ca are mai multe forme. In termenii cei mai simpli validitatea exprima ca o cercetare arata ceea ce si-a propus sa arate. Exaninand validitatea unui studiu vedem daca rezultatul a fost corect interpretat.

Evident o cercetare poate fi fidela, dar nu si valida. [exemple].Acest concept , atat in cercetari empirice cat si psihodiagnotic, a provocat discutii numeroase, pentru ca rezultatele pot fi reinterpretate intr-o maniera care arata altceva.
•cu referire la QI, unii autori spun ca exista diferente rasiale, in ceea ce priveste inteligenta, rezultatele la testele de inteligenta fiind distorsionate cultural – le reflecta valorile, convingerile, chiar prejudecatile celor care le-au construit (Gould, 1981)
•(studiul de caz)

Pentru inceput, precizam succint urmatoarele semnificatii ale conceptului de validitate:
-validitate predictiva; daca o cercetare are validitate predictiva, atunci, tinand cont ca ea arata ceea ce si-a propus sa arate, se pot face predictii (identificarea comportamentelor / efectelor, performantelor viitoare);

-validitate concurenta; permite diferentierea celor cu rezultate superioare de cei cu rezultate inferioare, a celor cu manifestari de un tip fata de cei cu manifestari de alt tip;
-validitate de continut – ipotezele cercetarii, testul (de inteligenta, etc.) reflecta aspectele relevante ale conceptului, teoriei;
-validitatea aparenta – sa fie credibila;
-validitatea de construct; spre deosebire de validitatea de continut (cu care este relationata), se refera la esenta conceptului – sa masoare ceea ce si-a propus sa masoare (include modalitatea de continut) (Edenborough, 1997,p. 28-33);

c) Caracteul cumulativ; o cercetare trebuie sa fie ghidata de cercetari anterioare.In acest sens, alegerea unei teme de cercetare este ghidata de trei conditii:
-pe baza altor cercetari in domeniu, fie ele “bune” sau “rele’;
-pe baza problemelor definite ca importante de comunitatea generala si de cea stiintifica;
-functie de climatul politic, social, economic (Haslam, McGarty, 1998, p. 21)

d) Caracterul economic. O buna teorie (“nimc nu este mai practic ca o buna teorie”, Lewin) – ori alta structura explicativa – este cea care ofera cea mai simpla, mai economica si mai eficienta explicatie a evidentei. Scopul psihologiei, al stiintei in general, este de a explica un numar cat mai mare de forme in termenii unui numar cat mai mic de principii (Gribblin, Rees, 1990)

e) Sa fie publica, astefel intrand in tezaurul cunoasterii colective, este evaluata, confruntata etc. Supunerea cercetarii la o posibila critica este considerata o modalitate importanta de a ne asigura de calitatea sa.Evident, aceste cerinte sunt principii, deci obiective ideale pentru o cercetare; un cercetator se poate apropia mai mult sau mai putin de aplicarea lor riguroasa, dar cel putin trebuie sa tinda catre ele.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.