Psalm - Tudor Arghezi

1x punct

categorie: Romana

nota: 4.85

nivel: Gimnaziu

Psalmul este o rugăciune tainică, murmurată în liniște cu smerenie și credință pentru ca viața să fie ingăduită.
Găndul nestăvălit ce provoaca, gândul ce sparge și împurifică, gândul călit dar istovit în focul stiintei omenești se stânge și piere în vecinătatea rece, de gheată, a celui ce este veșnic de nepătruns.
Psalmul Arghezean este trist, dramatic, confuz, un spațiu al îndoieli,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Psalm - Tudor Arghezi

Psalmul este o rugăciune tainică, murmurată în liniște cu smerenie și credință pentru ca viața să fie ingăduită.
Găndul nestăvălit ce provoaca, gândul ce sparge și împurifică, gândul călit dar istovit în focul stiintei omenești se stânge și piere în vecinătatea rece, de gheată, a celui ce este veșnic de nepătruns.
Psalmul Arghezean este trist, dramatic, confuz, un spațiu al îndoieli, al neputinței dar în același timp rămâne spațiu al speranței rugăciuni.

Psalm rugă ce știe ce întreabă, dar așteaptă răspunsul eternități probabil negăsind răspuns în lumea aceasta, temporal condiționată, valoric ierarhizată. Drama se produce, arde, se consumă pământ și cer, intre noi și soare “Aici sub tine, dedesubt, sub cer.”

Rugăciunea probează și dovedește existența divinităti. Acela ce se roagă se apropie de Dumnezeu. Prin ostenelă, perseverență și credință distanța dintre om și Dumnezeu scade nestăvălita sete de cunoaștere se potolește treptat “Dacă-ncepui de-aproape să-ți dau ghes”, dialogul este posibil “nu-ți cer un lucru prea cu neputință”. Suferința rece și incruntată a omului ce se roagă rezidă probabil din mulțimea intrebărilor rămase fără de răspuns comparativ cu numărul restrâns al acelora care și-au primit răspunsul și deasemenea din tăcerea ce pare nejustificată acelui ce cunoaște toate răspunsurile și nu ingâduie aflarea acestora gradnic așa cum este rugat s-o facă “Vreau să vorbești cu robul tău mai des.”

Poetul dovedește că rugăciunea leagă dintodeauna omul de creatorul său (forma de dialog a intregi poeyi, rugăciunea adevărată nu este un monolog steril cu un dialog rodnic). Suferința neatingeri divinului este rece și încruntată, este rece deoarece divinul tace prea mult.
Legătura ce se stabilește intre cel ce se roagă și cel ce este rugat viziunea poetului presupun că poate căpăta formă materială, pământeană “Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură.”

O deosebită artă este folosită pentru a localiza spațiul din care un om își îndreaptă rugăciunea spre cer, spațiu dealtfel trist, înlăcrimat, plin de suferință și de durere ce probabil ca un deșert așteaptă ploaia de sus, ploaia cunoașteri, rodnică ce să înplinească și să pună în valoare grăunțele de nisip. (“Sfânta Scriptură” inversiune; „tu ... picioru-n ...”// cu Dumnezeu personificarea „ani mor, veacurile pier”). „Si anii mor și veacurile pier. Aici, sub tine, desubt, subt cer.” „De când s-a intocmit Sfânta Scriptură/ Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură” egal inversiune menită să sublinieze timpul îndelungat de cănd Dumnezeu n-a mai pus picioru pe pământ.

In „Psalm” poetrul reușește să-și argumenteze propia rugăciune astfel ca aceasta să dispună de taine pentru a fii probabil cu întâietate în fața domnului. (În a 3 strofă apare o insușire de argumente forte ce întăresc ruga.)
Conștient, cu credință și convingeri, Tudor Arghezi trăiește drama omului ce cunoaște veșnicia și bunătatea nemărginită a domnului, dar care nu simte rugăndu-se prezența palpabilă, materiale (rugaciune neînplinită). Și proabil de aceea Arghezi și-a compus proprea-i rugăciune.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.