Produse mediatice si modele culturale in societatea de consum

1x punct

categorie: Marketing

nota: 9.21

nivel: Facultate

Produsele de presa si cartile au cunoscut o crestere moderata de-alungul ultimului sfert de secol, a I proportia lor in cadrul cheltuielilor culturale s-a redus progresiv. Cel mai mult s-au cumparat aparatele electronice in jurul carora se organizeaza azi practicile culturale-discuri, videocasete, cd-uri).

Industriile culturale care au cunoscut cea mai puternica crestere au fost to[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Produse mediatice si modele culturale in societatea de consum

Produsele de presa si cartile au cunoscut o crestere moderata de-alungul ultimului sfert de secol, a I proportia lor in cadrul cheltuielilor culturale s-a redus progresiv. Cel mai mult s-au cumparat aparatele electronice in jurul carora se organizeaza azi practicile culturale-discuri, videocasete, cd-uri).

Industriile culturale care au cunoscut cea mai puternica crestere au fost tocmai cele care nu recurgeau direct la contributia artistilor sau intelectualilor. Consumul cultural al familiilor nu reprezinta decat o mica parte din cheltuielile culturale globale; ele reprezinta o parte care se va reduce cu siguranta dat fiind faptul ca politicile culturale ale statelor au o puternica tenta liberala, mecenatul de intreprindere a luat un oarecare avant.

2)b)In majoritatea tarilor industrializate, uneori de mai bine de 20 de ani, chelt culturale sunt integrate cheltuielilor pentru distractii. Tendintele observabile in cadrul consumului cultural pot fi regasite si in cadrul consumului de distractii

c) cultura ramane destul de profund legata de distractii. O data cu tel si noile retele de comunicare, consumul cultural si informational paraseste caile pe care le-a urmat. Datoria noilor instrumente de comunicare, frontierele dintre distractii si munca tin sa se stearga.
d) cheltuielile culturale ale familiilor au suferit transformari care le-au modificat treptat scopurile si conditiile in care sunt realizate. Tendinta este in curs, fiind mai mult sau mai putin avansata, in fct de clasele si grupurile sociale. Raportat la consumul global al familiilor, cheltuielile de comunicare reprezinta o parte usor inferioara celei reprezentate de categoria "distractii si cultura".

Cheltuielile de comunicare ale familiilor sunt: telecomunicatiile si posta, audiovizualul, presa. Raporturile dintre filierele cultura si audiovizual sunt stranse, audiovizualul reprezentand din ce in ce mai mult un mijloc de valorizare a creatiilor sau productiilor culturale. Sfera consumului nu poate fi tratata separat. Consumul si evolutia lui sunt destul de strans legate de modificarile productiei. O adevarata structurare a consumului si in special a componentelor cultural-informationale e pe cale de a se produce in soc occidentale. E vb de o evol de lunga durata, ale carei prime efecte sunt deja vizibile.

Editarea de marfuri culturale-caracteristicile specifice editarii de marfuri culturale incep deja sa fie bine cunoscute. Din cauza caracterului aleatoriu al valorilor de folosire si a dificultatii de a-si vinde toate produsele, producatorii sunt constransi sa etaleze riscurile, compensand insuccesele cu reusite de moment.

Productia de radio si televiziune sub forma de flux
Patrice Flichy a remarcat pe drept cuvant in Les industries de l'imaginaire ca e indispensabil sa se distinga intre cultura de lux si marfurile culturale. Doua elemente treb subliniate in definitia sa: 1) o necesara continuitate a programarii, precum si nevoia de a innoi permanent produsele, ceea ce presupune o regularitate riguroasa. 2) interferenta dintre campul culturii si cel al informatiei care se manifesta de altfel sub forme diverse: cotidiene de informare, reviste, documentare, emisiuni destinate copiilor, etc.

Productia de informatie scrisa
Presa imprumuta de la fiecare din modelele precedente. Pe de o parte, publicarea cotidiana a ziarelor impune intreprinderilor de presa cheltuieli fixe inevitabile. Pe de alta parte, ziarele si revistele sunt marfuri, care desi se sprijina, uneori decisiv, pe veniturile publicitare, treb vandute regulat unor consumatori finali. Cele 3 modele au avut o geneza m m sau m putin lunga. Azi, sunt destul de consistente pt a impune propriile reguli de functionare diferite.

Ele nu se impun insa in mod mecanic si rigid. Se pare ca importante mize actuale se explica tocmai prin modificarea acestor raporturi, altfel spus printr-o confruntare intre modele. In trecut, industriile culturale abia aparute functionau aproape toate in cadrul modelului editorial. Industriile informatiei, reduse la presa, isi urmau propriul lor model. Modelul fluxului era aproape inexistent. Dupa 1985, cand a aparut televiziunea comerciala de masa si dezvoltarea progresiva a unor noi canale, modelul fluxului a progresat, devenind aproape modelul dominant in Europa de Vest
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Marketing

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.