Probleme etice rezultate din progresele medicinei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Probleme etice rezultate din progresele medicinei

Aceste progrese ale medicinii au generat �i o serie de probleme de etic� medical�, cele mai multe controversate. Iat� c�teva exemple: euthanasia (moartea asistat�) bolnavilor incurabili, men�inerea �ntr-o stare de via�� vegetativ� – cu ajutorul aparatelor – a bolnavilor �n stare de moarte cerebral�, avortul la cerere sau �n scop terapeutic, contracep�ia, metodele de reproducere uman� asistat�, folosirea �n scopuri de cercetare sau terapeutice a �esuturilor recoltate de la embrioni umani, clonarea.

O problem� controversat� de etic� medical� o reprezint� euthanasia. Avem dreptul s� prelungim suferin�a unui bolnav incurabil c�nd acesta solicit� un sf�r�it asistat medical (moartea asistat�)? La 1 aprilie 2001, Olanda a devenit prima �ar� din lume care a legalizat euthanasia. Exist� numeroase organiza�ii care fac presiuni pentru legalizarea acesteia �i �n alte state. �n Rom�nia, Codul deontologic aprobat de Colegiul Medicilor interzice explicit �i implicit euthanasia.

�n mod implicit, �n articolul 23 se specific�: „medicul trebuie s� �ncerce reducerea suferin�ei bolnavului incurabil, asigur�nd demnitatea muribundului, dar �n nici un caz nu are dreptul s�-i provoace moartea �n mod deliberat, act ce constituie o crim�, chiar dac� a fost cerut insistent de un bolnav perfect con�tient”.
�n mod explicit �n articolul 27 este specificat : „se interzice cu des�v�r�ire euthanasia, adic� utilizarea unor substan�e sau mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea sau prognosticul bolii”.

Legat de euthanasie, c�t de moral� este recoltarea de organe vitale de la un bolnav �n stare de via�� vegetativ�, f�r� �anse de vindecare, �n scopuri de transplant? Conceptul de moarte a suferit transform�ri radicale la sf�r�itul mileniului doi, prin apari�ia no�iunii de „moarte cerebrala” �i legiferarea recolt�rii in vivo a organelor vitale �n scop de transplant.

Avem dreptul s� men�inem �ntr-o stare de via�� vegetativ� cu ajutorul aparatelor un bolnav cu excluderea func�ional� a scoar�ei cerebrale (sindrom apallic)? In SUA exist� �nc� din 1976 Natural Death Act (legea privind moartea natural�) document emis de statul California �i extins �n termeni echivalen�i �n alte state americane. Concret legea recunoa�te dreptul oric�rui adult de a dispune de neaplicarea �i �ntreruperea „terapiilor de men�inere �n via��” �n cazul �n care se afl� „la limita extrem� a condi�iilor esen�iale”.

Prin „condi�ii existen�iale extreme” se �n�elege faza terminal�, �n care folosirea terapiilor ar �nt�rzia moartea, dar nu ar conduce la recuperarea vie�ii. Prin terapii de sus�inere a vie�ii se �n�elege orice mijloc sau interven�ie medical� care, mecanic sau artificial, sus�ine, reactiveaz� sau �nlocuie�te o func�ie vital� natural� �i conduce doar la o �nt�rziere a mor�ii. Pacientul trebuie s� aib� un diagnostic terminal� stabilit de doi medici.

Aceast� dispozi�ie (living will) trebuie s� fie semnat� de beneficiar �n prezen�a a doi martori, care s� nu fie lega�i de acesta prin leg�turi de rudenie sau afinit��i, sau destinatari ai bunurilor sale, s� nu fie medicul curant sau un subordonat al acestuia sau al institu�iei de tratament. Dispozi�ia, elaborat� �n scris pe un formular foarte precis, prevede neaplicarea ei la pacientele �ns�rcinate, �i are valabilitate timp de cinci ani.

Este moral avortul la cerere, ca metod� de control al na�terilor, sau avortul numit „terapeutic”, �n caz de boli grave ale mamei sau f�tului? Nu exist� un r�spuns cu �anse reale de a fi unanim acceptat. Este o problem� cu numeroase conota�ii morale �i religioase, reglementat� politic �n mod diferit de state diferite. Extremele sunt reprezentate, pe de o parte, de statele islamice, �n care at�t avortul la cerere c�t �i cel �n scop terapeutic sunt strict interzise de lege, �i, pe de alt� parte, de China, care duce o politic� agresiv� de limitare a cre�terii popula�iei, inclusiv printr-o politic� pro-avort. �n Europa, Islanda a fost prima �ar� care a legiferat avortul la cerere ca metod� de control al na�terilor. A fost urmat�, mai devreme sau mai t�rziu, de majoritatea ��rilor europene.

�n ceea ce prive�te avortul numit „terapeutic”, ca mijloc de profilaxie a bolilor genetice, exist� multe controverse. Cum poate fi privit� uciderea unei fiin�e umane ca un mijloc de profilaxie? Uciderea deliberat� a f�tului �n uter nu reprezint� oare un caz de euthanasie non-voluntar�, pun�ndu-se cap�t vie�ii unui bolnav care nu poate alege el �nsu�i �ntre a tr�i �i a muri, acordul s�u neput�nd fi ob�inut datorit� st�rii lui mintale sau fizice? F�tul nu este autonom, nu are capacitatea de a ac�iona �n mod responsabil pentru a �i exprima sau nu consim��m�ntul. Cine are autoritatea moral� de a decide uciderea acestuia? P�rin�ii, pe baza consim��m�ntului informat? Medicul care �i consiliaz�? Diverse instan�e de judecat�?Avortul ar trebui oare complet interzis, din considerente morale sau religioase?

Este moral� utilizarea pentru cercetare sau �n terapeutic� a �esuturilor recoltate de la embrioni umani? Pentru statele �n care este legiferat avortul la cerere, aceasta pare s� fie doar o �ntrebare retoric�. Folosirea �esuturilor embrionare astfel ob�inute poate fi asimilat� cu no�iunea de transplant de organ? « mai multe referate din Medicina