Principiile fundamentale ale dreptului penal

5x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Unele cerinte ale principiului legalitătii au fost identificate încă în Codul lui Hammurabi (secolul al XVIII-lea i.e.n.), în sensul că trebuie să existe legi clare care să definească faptele ce se pedepsesc si sanctiunile. Principiul legalitătii a fost cunoscut si de jurisconsultii , în sensul ca nimeni nu trebuie pedepsit fară ca mai înainte să existe o lege care să descrie faptele ilicite . DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Principiile fundamentale ale dreptului penal

Unele cerinte ale principiului legalitătii au fost identificate încă în Codul lui Hammurabi (secolul al XVIII-lea i.e.n.), în sensul că trebuie să existe legi clare care să definească faptele ce se pedepsesc si sanctiunile. Principiul legalitătii a fost cunoscut si de jurisconsultii , în sensul ca nimeni nu trebuie pedepsit fară ca mai înainte să existe o lege care să descrie faptele ilicite .

Primul act legislativ în care găsim formulat principiul legalitătii contra abuzurilor statului feudal a fost Magna Charta Libertatum, adoptata de regele Ioan fară de tară, în Anglia, în anul 1215. Prima analiza filosofică si stiintifica a principiului legalitatii o găsim la juristul german Anselm Feuerbach, reprezentant ilustru al iluminismului german (1775-1833).

In lucrarea sa Lehrbuch des Peintlichen Recht, este caracterizat pentru prima data principiul legalitatii, prin formulele latine cunoscute: nullum crimen sine poena legali; nulla poena sine lege. Este meritul lui Feuerbach de a fi precizat ca normă de incriminare are o functie de preventie generala, prin constrîngerea psihologică pe care o exercita asupra destinatarilor legii penale, pe care îi determină să respecte legea si să nu savarseasca fapte antisociale.

El subliniaza ca, pentru ca legea să poată realiza aceasta constrîngere, destinatarii legii trebuie să cunoască dinainte care sunt faptele interzise si consecintele lor. În prezent, principiul legalitătii este consacrat în toate constitutiile statelor si în toate legislatiile penale. El este consacrat si în Declaratia Universală a drepturilor omului (10 decembrie 1948), în Pactul international cu privire la drepturile politice si civile (15 decembrie 1966) si în Conventia Europeana a drepturilor omului (5 decembrie 1950). poate lua o masura de siguranta ori o masura educativa neprevazuta de lege la data comiterii faptei." Dintr-o succinta analiza, rezulta urmatoarele: Primul alineat al art.2 reproduce, cu mici modificari neesentiale, prevederile textului art.2 din actualul cod in vigoare.

Al doilea alineat este nou introdus si precizeaza anterioritatea legii penale si a sanctiunilor de drept penal, in raport cu momentul comiterii faptei, a aplicarii pedepsei si a luarii masurii de siguranta sau educative. O alta observatie este ca denumirea marginala a textului este mai cuprinzatoare decat in actuala reglementare in vigoare, pentru ca priveste nu numai legalitatea incriminarii si a pedepselor, dar si a celorlalte sanctiuni de drept penal (masurile educative si de siguranta). in concluzie, este de observat ca noul Cod penal, a carui punere in aplicare, cum am aratat, a fost amanata, formuleaza mai precis si mai complet principiul legalitatii penale.

Principiul democratismului
Acest principiu, desi nu are o consacrare expresă, rezultă implicit din intreaga reglementare a institutiilor cu care operează dreptul penal. În esentă, principiul democratismului poate fi exprimat prin formularea ca toata reglementarea juridică penală exprimă si reflectă vointa si constiinta societătii romînesti si serveste interesele întregii colectivităti. În baza acestui principiu, societatea, prin reprezentantii ei, alesi în puterea legiuitoare, vor incrimina numai acele fapte pe care membrii societatii, prin acesti reprezentanti, le califică drept infractiuni si tot ei vor stabili prin lege acele pedepse si măsuri care exprimă vointa si constiinta juridică a societătii.

Sub acest aspect, în doctrina s-a subliniat, în mod justificat, că "intregul drept penal constituie o tabelă de valori sociale care sunt apărate impotriva infractiunilor printr-o gamă de masuri dictate de interese colective si de constiinta morala a intregii societati". Ca este asa rezulta chiar din art.2 din actualul Cod penal, care, prevazand scopul legii penale, enumera tocmai aceasta tabela de valori sociale, care reprezinta valori ale democratiei ce se referă la interese de ordin public, de ordin social, precum si la interese individuale legitime ale tuturor cetatenilor.

Principiul democratismului este declarat în Constitutia Republicii Moldova:”Toti cetătenii Republicii Moldova sînt egali în fata legii, fără deosebire de rasă nationalitate, apartenentă politică, censul de avere sau starea socială”. Conform art.5 CP care stipulează” Persoanele care au săvîrșit infracțiuni sînt egale în fața legii și sînt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație. Apărarea drepturilor și intereselor unei persoane nu poate fi realizată prin încălcarea drepturilor și intereselor altei persoane sau a unei colectivități.”.

Potrivit acestui principiu , persoanele care au săvîrsit infractiuni sînt egali în fata legii penale care nu prevede imunităti sau privilegii pentru vreo categorie aparte de personae. Ei sunt supusi răspunderii penale fără deosebire de rasă, sex, cularea,origine natională sau social, limbă, religie, opinii politică

Principiul umanismului
Principiul umanismului nu rezultă nici el în mod expres din formularea unor texte ale Codului penal, ci, în mod implicit, din întreaga reglementare a institutiilor dreptului penal. Acest principiu poate fi formulat în sensul că întreaga activitate de reglementare penală, precum si cea de aplicare a legilor penale privesc omul, ca valoare supremă, chiar si atunci cînd acesta ajunge să fie infractor. Umanismul dreptului penal este reflectat în: –valorile sociale, materiale si morale aparate prin normele de drept penal. Sub acest aspect, din enumerarea făcută de art. 4 din actualul Cod penal,” Întreaga reglementare juridică are menirea să apere, în mod prioritar, persoana ca valoare supremă a societății, drepturile și libertățile acesteia.
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.