Primele conflicte dintre rege si Parlament - Anglia

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.75

nivel: Liceu

Villiers atrase imediat privirile lui Iacob. PaAZharnic, gentilom al Camerei, cavaler al Ordinului Jaretierei, baron, viconte, marchiz, lord mare amiAZral, aparatorul celor Cinci Porturi, duce de Buckingham, ministru favorit al lui Iacob I, apoi al fiuAZlui sau Carol I, "niciodata nu s a vazut - spune Clarendon - un barbat care sa faca atat de repede cariera, nici sa se ridice astfel, prin simpla [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Primele conflicte dintre rege si Parlament - Anglia

Villiers atrase imediat privirile lui Iacob. PaAZharnic, gentilom al Camerei, cavaler al Ordinului Jaretierei, baron, viconte, marchiz, lord mare amiAZral, aparatorul celor Cinci Porturi, duce de Buckingham, ministru favorit al lui Iacob I, apoi al fiuAZlui sau Carol I, "niciodata nu s a vazut - spune Clarendon - un barbat care sa faca atat de repede cariera, nici sa se ridice astfel, prin simpla sa fruAZmusete, la cele mai inalte functiuni in stat".

CoAZrespondenta dintre Buckingham si Iacob I arata uiAZmitoarea familiaritate cu care supusul il trateaza pe suveran. E usor de imaginat groaza pe care trebuie s o fi inspirat aceasta curte vesela si putreda graAZvilor cavaleri care, ca si pe vremea Elisabetei, reAZprezentau atunci in parlament pe yeomen i si pe orasenii din Anglia. Acesti deputati de provincie nu fusesera corupti de viata Londrei. Ei erau (spune Trevelyan200) urmasii nenumaratelor generatii "care au dus o viata sanatoasa la tara, care au cunoscut cultura elisabetana si au fost inspirati de religia puritana".

Asupra lor curtea nu avea nici o influAZenta. Ei nu ravneau posturi; stiau ca regele n are alta forta armata decat "cetele antrenate" sau miAZlitiile comitatelor, care impartaseau parerile parlaAZmentului. Insensibili la favoruri si netematori, ei foloseau cu mandrie privilegiul de a blama admiAZnistratia regala si, dupa o sedinta in care spusesera, in toata libertatea, ceea ce gandeau despre duce si chiar despre rege, se intorceau acasa pe jos, fara frica, de la Westminster in City, pentru ca se simteau aparati impotriva razbunarilor curtii de muta, dar activa complicitate a orasenilor si a ucenicilor din Londra.

II. Unui parlament atat de constient de datoriile si de forta sa, Iacob I voia in mod naiv sa i impuna ideile sale cu privire la dreptul divin si ereditar al regilor. Teorie noua in Anglia, in care, ori de cate ori o cerea salvarea patriei, alegerea de catre ConAZsiliu, apoi de catre parlament trecea peste prinAZcipiul ereditatii. Iacob I, spirit logic, voia sa faca din monarhie un sistem coerent; in aceasta binecuvantata tara a incoerentei, era: un mijloc sigur de a face monarhia impopulara.

Daca i s ar da creAZzare regelui teolog, nu numai ca un rege, uns si incoronat, devenea un personaj sacru, dar, toti viiAZtorii regi fiind alesi dinainte si consacrati de DumAZnezeu, parlamentul nu mai avea altceva de facut decat sa inregistreze hotararile divine. Regele era raspunzator fata de Dumnezeu, dar nu fata de suAZpusii sai. El nu era supus legii, pentru ca legea era el. "Rex est Lex". Aceasta doctrina, pe care Iacob I o opusese odinioara cu succes pretentiilor bisericii scotiene, jigni Camera Comunelor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.