Prima perioada a epocii fierului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Prima perioada a epocii fierului

Dintre piesele timpurii de fier din cadrul Hallstattului timpuriu carpato-danubiano-pontic, pot fi mentionate: celtul de la Lapus, limba de maner (probabil de cutit) de la Rozavlea, pumnalul de la Deva , cutitul de la Suncuius, jud. Bihor, pumnalul de bronz cu miez de fier de la Tirol, o spada si acul de bronz cu miezul de fier descoperite in localitati necunoscute din Banat, fibula de la Bobda (jud. Timis), cutitul de la Cauas (jud. Satu Mare) si cel de la Corni-Liteni (jud. Suceava) si fragmentele de zgura de fier de la Susani (jud. Timis), Peteni si Cernatu de Sus (jud. Covasna) sau Dervent (jud. Constanta).

Ulterior, dovezile de prelucrare locala a fierului si numarul pieselor (cutite, topoare plate cu aripioare, topoare bipene, seceri, dalti, teci pentru spade etc.) se inmultesc, mai ales odata cu trecerea la cultura Basarabi.In perioada hallstattiana au continuat sa se realizeze si sa se foloseasca tezaure cu obiecte de aur, cum este cel de la Hinova (jud. Mehedinti), de cca. 5 kg, reprezentand, probabil o depunere rituala, si Radeni (com. Pastraveni, jud. Neamt) sau cele de la sfarsitul Hallstattului si inceputul perioadei Latene (Stancesti-Botosani, Baiceni-Cucuteni-Iasi, Agighiol-Tulcea, Peretu-Teleorman etc.).

Viata economica si sociala. Daca la inceputul primei epoci a fierului pastoritul pare sa fi avut un caracter predominant, ulterior este evident echilibrul dintre agricultura si cresterea animalelor si sedentarizarea mai accentuata a comunitatilor umane, poate si ca urmare a unei relative limitari a migratiilor de populatii si a unor conditii de mediu favorabile. Pe plan social, ca urmare a sporirii produselor si a acumularilor de avutii, s-a accelerat si accentuat procesul de stratificare in cadrul comunitatilor, continuand procesele din perioada anterioara. Prin consolidarea uniunilor de triburi, conflictele intertribale au luat forma unor adevarate razboaie.

Epoca fierului, a fost, din acest punct de vedere, nu numai a plugului si a toporului de fier, dar si a spadei de fier. Uniunile de triburi aveau centre intarite, adevarate cetati, cu valuri uriase de pamant (cu structura interioara de barne si pietre), cu santuri si palisade, de felul celor de la Santana-Arad (cu o suprafata de 78 ha), Ciceu, Medias, Teleac (in Transilvania), Siret (Moldova), in Hallstatt-ul timpuriu, Stancesti (Botosani), Arsura, Bunesti-Averesti (jud.Vaslui), Mosna si Cotnari, jud. Iasi (in Moldova), Butuceni (in Basarabia), Satu Nou (Dobrogea), Albesti (Muntenia), Verbicioara (in Oltenia), pentru perioadele urmatoare, unele dintre acestea, aflate in asociere cu mormintele si tezaurele princiare putand vorbi de existenta unor formatiuni politice si militare, anonime din pacate.

Din punct de vedere social-politic si militar, adunarea luptatorilor impreuna cu conducatorul politico-militar, poate si religios, (rege, chiefdom) au reprezentat forma curenta de conducere a uniunii tribale. Astfel, in unele necropole, precum cea de la Balta Verde (Oltenia), numarul mare de arme depuse in morminte indica existenta unor luptatori specializati. Din randurile acestor luptatori, s-a detasat o aristocratie militara tribala, asa cum dovedesc unele morminte cu un inventar deosebit de bogat, caracteristica unei etape mai avansate a ceea ce s-a definit, in istoriografia marxista, drept democratie militara, care ar fi corespuns sfarsitului societatii primitive. « mai multe referate din Istorie