Povestea lui Harap-Alb - comentariu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Povestea lui Harap-Alb - comentariu

“Povestea lui Harap-Alb” este un mic roman de aventuri cu subiect fabulos, un Bildungsroman(istoria maturizarii unui tanar), care se incadreaza in genul epic,iar ca specie literara este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creanga.Ca in orice basm, actiunea se deruleaza linear, cu eroi si motive populare, iar ca modalitate narativa, incipitul este reprezentat de formula initiala tipica:”Amu cica era odata…”

”Povestea lui Harap-Alb” a fost publicata in “Convorbiri literare” in 1877.Eminescu o reproduce imediat in ziarul “Timpul”
Actiunea reliefeaza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintrea adevar si minciuna, iar deznodamantul evidentiaza triumful valorilor positive asupra celor negative, toate aceste elemente fiind specifice basmului.Semnificatia titlului”Harap-Alb” reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana.

Naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul,fiul craiului isi schimba statutul de nepot al Imparatului Verde in acela de sluga a Spanului. Numele este un oximoron,avand sensul de “rob alb”,deoarece”harap”inseamna”negru, rob”. Devenit sluga Spanului, isi asuma si numele de Harap-Alb pe care i-l daduse acesta, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau, intucat jurase pe palos. Fantasticul este construit prin impletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca specific ancestral al basmelor,insa,in aceasta proza narativa, Creanga imbina supranaturalul popular cu evocarea realista a satului moldovenesc, de unde reiese si originalitatea acestei creatii.

Personajele sunt reala si fabuloase, iar acestora cu personajul principal reflectesprijinul acordat pentru invingerea raufacatorilor (personaje antagoniste)si se numesc donatori,(eroi supranaturali care-i ofera un obiect miraculous pentru a-l ajuta la nevoie) sau ajutoare. Secventa narativa care ilustreaza sederea la curtea Imparatului Verde este structurata in mai multe episoade inlantuite, care,ca in orice basm se constituie in tot atatea probe fabuloase la care este supus protagonistul.Intr-o zi, avand la masa “niste salati minunate”,care se obtineau cu multa greutate, Spanul ii porunceste slugii sa-i aduca acele bunatati din gradina ursului.Calul fabulos il duce in zbor pe Harap-Alb la Sfanta Duminica,iar aceasta il ajuta sa-si indeplineasca misiunea sis a treaca proba.

Structura “Povestii lui Harap-Alb”cuprinde o simbolistica bogata si o suita de motive care ii asigura amplitudinea.De exemplu, ca sa ne referim la cele mai importante, podul, insula,fantana,sunt toposuri cu incarcatura mitica unde se savarsesc ritualuri de initiere. PODULsimbolizeaza trecerea spre o alta lume, de la un mod de existenta la altul.Podul este ,mai intai,locul unde este selectat cel mai vrednic dintre feciori,mezinul,vrednic de initiere.Un alt pod pe care trebuie sa-l treaca Harap-Alb este unul al incercarii fondului sufletesc, cand Harap-Alb ocroteste viata furnicilor, numite cu emotionanta omenie, ”gazulite nevinovate”. Intotdeauna podul inseamna o intrare in necunoscut.

PADUREA basmul “cere” ca eroul sa strabata neaparat o padure.Si acest simbol este ambivalent:pe de o parte e un centru de intimidate, un loc sacru(Bachelard)pe de alta parte semnifica labirintul.Aceasta din urma acceptie este cea mai frecventa in basm:”Si mergand el tot mergand inainte prin codri intunecosi, de la un loc se inchide calea si incep sa i se incurce cararile, incat nu se mai pricepe fiul craiului incotro sa apuce si unde sa mearga”.Scrie V.I.Propp ca oriunde s-ar duce eroul (sau eroina) ”se trezeste invariabil in padure”;Anume aici incep aventurile ;”Padurea figureaza un ritual al intierii”.

FANTANA are tot o dubla conotatie:capcana si un spstiu al linistii,al fertilitatii, un loc de regasire a sinelui.Intr-un tinut pustiu,rasare dintr-o dat un element primordial:apa,o fantana a vietii.Amagindu-l pe Harap-Alb sa intre in fantana(unde este apa si racoare),Spanul reuseste sa obtina substituirea.Grota din interiorul labirintului-fantana devine din “uimita incantare”,”grota de spaima”(BACHELARD).Intri cu o identitate si iesi cu alta;un nou nascut cu un nume nou.Aceasta metamorfoza a fost echivalata cu

ATHANORUL(Vasile Lovinescu).
Materia prima a “Povestii lui Harap-Alb” este alcatuita din mai multe motive.Pentru Propp motivele se pot gasi in fiecare cuvant.
MOTIVUL DRUMULUI INITIATIC
Drumul este destinul omului.Pe acest drum, eroul se fortifica,”prinde la minte”,castiga iubire slava si putere.Parcurgerea lui imita ritualic sensul existentei.
Secventa narativa a calatoriei, combinand realul cu fabulosul,este alcatuita din mai multe episoade,in carese manifesta alta trasatura specifica basmului si anume aceea a prezentei donatorilor.

Dupa un timp, calatorii vad un roi de albine care se invarteau bezmetice, neavand pe ce sa se aseze.Atunci Harap-Alb iºi scoata palaria,o asaza pe pamant cu gura in sus, iar albinele se ingramadesc acolo. Voinicul ciopleste un bustean si le face adapost,dupa carecraiasa albinelor ii da o aripa,ca, in caz de nevoie,Harap-Alb sa-i dea foc,si ea ii va veni in ajutor.

Un loc aparte in galeria de personaje din “Povestea lui Harap-Alb” il ocupa eroii carnavalesti:Gerila ,Flamanzila,Setila,Ochila si Pasari-Lati-Luhgila.Aceste
personaje apartin”realismului grotesc”(Mihail Bahtin), dar un grotesc special, care se mentine in sfera de emanatie populara,elementele ce-l compun fiind amplificarea ,reprezentarea bizara,hilarul, tratarea vesela in spiritual libertatii carnavalesti.

Este viziunea eroic-populara, alegorizanta si hiperbolizanta si perceptia lumii pe dos.Negresit, Gerila, Flamanzila,Setila,Ochila si Pasari-Lati-Lungila sunt oameni hiperbolizati, caricaturizati”pe dos” precum gigantii lui Rabelais.Viziunea carnavaleasca reclama o lume fundamental ape materialitatea fecunda. « mai multe referate din Romana