Portofoliul partilor de vorbire - gramatica

2x puncte

categorie: Romana

nota: 7.87

nivel: Liceu

Substantivul

DEFINITIE: Este partea de vorbire flexibila care denumeste lucruri, fiinte, fenomene, notiuni sau idei.

Substantivele pot fi clasificate in functie de:
o inteles: - proprii care denumesc anumite fiinţe, lucruri sau fenomene considerate izolat, pentru a le distinge de celelalte
- comune care denumesc obiecte de acelaşi fel DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Portofoliul partilor de vorbire - gramatica

Substantivul

DEFINITIE: Este partea de vorbire flexibila care denumeste lucruri, fiinte, fenomene, notiuni sau idei.

Substantivele pot fi clasificate in functie de:
o inteles: - proprii care denumesc anumite fiinţe, lucruri sau fenomene considerate izolat, pentru a le distinge de celelalte
- comune care denumesc obiecte de acelaşi fel
o alcatuire: - simple
- compuse: Albă-ca-zăpada, floarea-soarelui, pierde-vară

Genul
a) masculin: baiat/baieţi
b) feminin: elevă/eleve
c) neutru: tablou/tablouri
SUBSTANTIVE MOBILE, categorie reprezentată de substantive care, din aceeaşi radacină, pot realiza forme şi pentru masculin şi pentru feminin (ex. bunic-bunică, naş-naşă, văr-vară,verişoară).
SUBSTANTIVE EPICENE care denumesc printr-o singură formă, de masculin sau feminin, anumite specii din regnul animal: elefant, fluture, girafa, crocodil, viespe.

Numarul
A. SINGULAR sau PLURAL. Substantivele realizeaza opoziţia dintre cele douş numere cu ajutorul desinenţelor : caine/caini, frate/fraţi, pom/pomi etc.

DEFINITIE:Desinentele sunt sunetele care marcheaza genul, numarul si cazul substantivelor aflandu-se la sfarsitul acestora.

Unele substantive masculine au aceeaşi formă la ambele numere īntrucat desinenţa este zero şi la singular şi la plural: crai, pui, ochi.
Substantivele feminine derivate cu sufixul -toare au singularul la fel ca pluralul : īngrijitoare, īnvăţătoare, directoare.
Şi anumite substantive neutre au pluralul la fel ca singularul: nume, pantece, codice.

B. DEFECTIVE DE NUMĂR sunt acele substantive care nu pot avea formă decat fie la singular fie la plural.
a) Defective de plural (care au formă numai la singular):
-nume de materii: argint, tablă, zinc, sange, miere, vată.
-sporturi: şah, fotbal, tenis, ski.
-noţiuni abstracte:fericire, foame, cinste, lene, sclavagism.
-substantive proprii: Vasile, Dobrogea, Mangalia, Banat.
b) Defective de singular (care au formă numai pentru plural)
-este o categorie reprezentatădoar de cateva substantive: zori, ochelari, icre, şale, la care se mai adaugă anumite toponimice: Iaşi, Carpaţi, Văleni.

Cazuri
A. NOMINATIV

Laacest caz substantivul poate avea funcţiile sintactice:
1. SUBIECT: Maria citeşte o carte.
2. APOZIŢIE: Ioana, fiica mea, s-a supărat.
3. NUME PREDICATIV: Ileana a ajuns medic.

B. GENITIV
La acest caz substantivul poate avea funcţia sintactică de :
1. ATRIBUT: Cartea mamei e nouă.
2. COMPL. CIRCUMST. DE LOC: Maşina se află īn faţa casei.
3. COMPL. CIRCUMST. DE TIMP: Clima s-a schimbat de-a lungul secolelor.
4. COMPL. CIRCUMS. DE CAUZĂ: M-am supărat din pricina Ioanei.
5. COMPL. INDIRECT: Ceaiurile sunt bune contra gripei.
6. NUME PREDICATIV: Cadoul acesta este al Ioanei.

C. DATIV
La acest caz substantvul poate avea urmatoarele funcţii:
1. COMPLEMENT INDIRECT: I-am adus colegului o carte.
2. COMPLEMENT INSTRUMENTAL: Ileana a reuşit datorită ţie
3. COMPL. CIRCUMST. DE MOD: Am procedat conform programului.
4. COMPL. CIRCUMST. DE LOC: ,,Stelele-n cer. / Deasupra mărilor/ Ard depărtărilor / Pană ce pier."
5. ATRIBUT SUBSTANTIVAL: Nepot de soră Mariei.

D. ACUZATIV

La acest caz substantivul poate avea următoarele funcţii sintactice:
1. ATRIBUT SUBSTANTIVAL: casa: de piatră, cu grădină etc.
2. COMPLEMENT DIRECT: L-am īntalnit pe vărul meu.
3. COMPLEMENT INDIRECT: Emil e prieten cu toată lumea.
4. COMPL. CIRCUMST. DE LOC: Oameni vin de la munte.
5. COMPL. CIRCUMST. DE TIMP: Am stat pană apropae de pranz.
6. COMPL. CIRCUMST. DE MOD: A fost pedepsit după fapta comisă.
7. COMPL.CIRCUMST. DE CAUZĂ: Dintr-o eroare a comis accidentul.
8. COMPL. CIRCUMST. DE SCOP: Ioana a plecat după cumpărături.
9. COMPL. DE AGENT: Ioana fusese certată de tatăl ei.
10. NUME PREDICATIV: Cadoul acesta este de la Ramona.

Declinarea substantivelor poate fi:
o nearticulata
o articulata cu articol hotarat
o articulata cu articol nehotarat
exemplu: declinarea substantivului prietenul (cu articol hotarat)
sg. N prietenul pl. N prietenii
Ac pe prietenul Ac pe prietenii
G al prietenului G ai, ale prietenilor
D prietenului D prietenilor
V prietenule! V prietenilor!

Locutiuni substantivale
Cele mai multe locuţiuni substantivale provin din verbe sau locuţiuni verbale, prin substantivizarea infinitivului lung, supinului sau a participiului:
a) bătaie de cap, aruncătură de ochi, cal de bătaie.
b) Aducere aminte, dare de mană, luare īn primire.
Locuţiunile substantivale mai provin din elementul nominal al unui verb: cai verzi pe pereţi, foc de paie, soare cu dinţi.

Articolul
DEFINIŢIE: Este partea de vorbire flexibilă cu rol auxiliar care īnsoţeşte un substantiv, arătand măsura īn care obiectul cunoscut este cunoscut vorbitorilor.

Articolul hotarat
-prezinta obiectul denumit ca fiind clar individualizat.
FORME: N. Ac. -l, -le, -a / -i, -le
G. D. -lui, i / lor
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.