Poprirea

1x punct

categorie: Drept

nota: 9.50

nivel: Facultate

Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operatiuni juridice procesuale, care , in principiu, presupune participarea indispensabila a trei parti: creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit.

Aceasta operatiune implica totodata existenta a doua raporturi juridice, de la creditor la debitor, distincte si anume un raport intre creditorul popr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poprirea

Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operatiuni juridice procesuale, care , in principiu, presupune participarea indispensabila a trei parti: creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit.

Aceasta operatiune implica totodata existenta a doua raporturi juridice, de la creditor la debitor, distincte si anume un raport intre creditorul popritor si debitorul poprit si un al doilea intre debitorul poprit si tertul poprit.

Ambele raporturi preced infiintarea unei popriri executorii. In temeiul popririi executorii (ca de altfel si al popririi asiguratorii) se naste si un al treilea raport juridic intre creditorul popritor si tertul poprit, in continutul carui raport intra obligatia tertului de a nu face nici o plata din suma poprita pana la validarea popririi, precum si obligatia de a face, la aceasta data, plata direct catre creditor.

In cadrul unei popriri participa, de regula, trei subiecti de drept: creditorul urmaritor, denumit si creditor popritor, debitorul urmarit, denumit si debitor poprit si o terta persoana, denumita tert poprit, care datoreaza o suma de bani debitorului urmarit. Intre aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot atatea raporturi juridice^2 .

Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. ca orice creditor poate sa ceara infiintarea popririi, nefacandu-se deosebirea intre creditorii chirografari, ipotecari sau privilegiati.

De asemenea, creditorul a carui creanta a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala straina, va putea sa valorifice aceasta creanta pe calea popririi, dupa ce a obtinut mai intai o hotarare definitiva a instantei de executare.

Infiintarea popririi poate fi ceruta si de o persoana care, fara a fi creditorul debitorului poprit, are dreptul de a introduce actiunea in numele creditorului popritor, cum este cazul actiunii subrogatorii (oblice) prevazuta de art. 974 C. civ. (acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza), sau in cazul in care procurorul, in temeiul art. 45 C. proc. civ., cere punerea in executare a hotararii in locul titularului dreptului.

Subliniem ca prin adresa de infiintare sau, dupa caz, prin sentinta de validare ia nastere raportul de creanta dintre creditorul urmaritor si tertul poprit, in sensul ca acesta din urma va trebui sa plateasca sumele datorate debitorului - in limitele necesare pentru acoperirea creantei - direct in mainile creditorului urmaritor. De aceea se poate afirma ca ne aflam in prezenta unui raport juridic de creanta ce se formeaza in baza unui act procedural iar nu a unui act de drept substantial. Este si particularitatea care evidentiaza specificul acestui raport juridic, in raport cu celelalte doua categorii de raporturi, care sunt astfel cum am aratat raporturi de drept material.

Fata de dispozitiile Codului de procedura civila, care prevad expres si repetat necesitatea existentei celor trei subiecte in procedura popririi, a fost dificil sa se admita realizarea popririi in propriile maini ale creditorului popritor. Solutia s-a impus totusi, tocmai fiindca era necesara. Folosind aceasta procedura, creditorul unei sume de bani - el insusi debitorul debitorului sau - poate obtine, pe cale judecatoreasca, dreptul de a retine in propriile sale maini suma pe care o datoreaza debitorului.

Cele trei raporturi juridice se regasesc in cazul oricarei popriri, astfel incat doctrina considera ca existenta lor este de esenta popririi, iar nu numarul subiectelor de drept implicate intr-o poprire. De altfel, s-a admis ca poprirea poate functiona si numai cu doua subiecte de drept, atunci cand una din parti cumuleaza o dubla calitate, atat de creditor cat si de debitor.

In acest caz, ne aflam tocmai in prezenta popririi in propriile maini ale creditorului. Aceasta constituie practic o creatie a jurisprudentei, confirmata ulterior si de doctrina.Institutia se particularizeaza prin faptul ca rolul tertului poprit este luat de creditorul popritor.

Daca se infiinteaza poprirea pentru toata creanta asupra salariului primit de un codebitor, aceasta nu il lipseste pe creditor de dreptul de a incepe urmarirea si impotriva altui codebitor, daca nu si-a realizat integral si efectiv creanta^8 .

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.