Pompele utilizate la motoarele cu ardere interna

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pompele utilizate la motoarele cu ardere interna

Primul proiect de automobil a fost opera lui Leonardo da Vinci (1452-1512) care preoconiza acþionarea automobilelor cu un motor de orlogerie (cu arc special). Proiectul nu a fost realizat niciodatã.

Anul 1769:-Are loc prima realizare concretã, triciclul construit de capitanul Joseph Cugnot. Triciclul era acþionat de un motor cu abur.Astfel de realizãri au avut ºi Griffith (1821), Burstoll ºi Hill (1824).

Anul 1845:-Mecanismul Onesipare Pecqueur inventeazã ºi aplicã pentru prima oarã mecanismul diferenþial.

Anul 1880:-Dumitru Vasescu construieºte automobilul cu aburi „Vasescu„ .

Anul 1885:-Karl Benz realizeazã primul automobil cu motor cu ardere internã.

Anul 1890: -Apar automobile Ponbord – Levassar, acþionate de motoare cu combustie internã construite de Gottliels Doimler.

Anul1893:-Mayboch realizeazã primul motor alimentat printr-un carburator cu jigloare.

Anul 1894: - Are loc prima cursa de automobil pe ruta Paris-Raven (140 Km), câºtigã de un automibil cu motor cu aburi.

Anul 1894: -Dunlop inventeazã roþile de automobil cu anvelope de cauciuc ºi camera de aer.

Anul 1899: -Camille Jenotzy stabileºte primul record de vitezã, depãºind 100 Km/h, cu un automobil acþionat de un motor electric.

Anul 1901: -Paul Doimlea realizeazã primul automobil cu forme soluþi soluþi constructive moderne, asemãnãtoare cu cele de astãzi.

Anul 1906: -Firma „Mercedes” produce primul autoturism prevãzut cu frâne pe roþile din faþã.

Anul 1906: - Apar primele modele de automobile cu parbriz.

Anul 1909: - Apare primul automobil fabricat în serie „ Ford - T „ pânã la acea datã automobilele se executau la comandã. Modelul „ Ford – T „ va fi fabricat pânã în anul 1927.

Tot în anul 1909 Victor Hemery stabileºte un nou record de vitezã, depãºind 200 Km/h, cu un automobil benz cu motor benzinã.
Anul 1912: -Se introduce sistemul de pornire automatã prin demarou, care se va generalizã.

Anul 1921: -Apare sistemul de aprindere cu alimentarã de la baterie.

Anul 1924: -Un inginer român Aurel Persu (1890-1977), a proiectat Brevetat ºi realizat primul automobil cu formã aerodinamicã din lume. Aceasta avea formã aerodinamicã de „Picãturã de Cãdere” cu roþile înglobute în caroserie ºi a parcurs peste 100.000 km dovedind prin aceasta fiabilitatea automobilului brevetat.

Anul 1924: -Uzinele M.A.N.Construiesc primul autocamion cu motor diesel.

Anul 1926:-G.Constantin realizeazã prototipul unui automobil echipat cu un convertizor de cuplu.

Anul 1930:-Se aplicã pentru prima oarã sistemul de alimentarã cu pompa de benzinã.

Anul 1934-1938: -Apar în producþie de serie automobilele cu soluþie : „ totul în faþã „ ºi „ totul în spate „ , concomitent cu suspensiile independente.

Anul 1937: Se fabricã primele automobile , echipate cu cutie de vitezã automatã.

Anul 1947: -La uzinele I.A.R. Braºov un colectiv condus de Radu Mardurescu realizeazã primul automobil românesc de concepþie modernã „ AR – 002 M „ .

Anul 1950:-Firma „ Rover „ construieºte primul automobil acþionat de o turbinã cu gaz.

Anul 1952:-Sunt construite primele autocamioanele cu tonaj greu la uzinele „ 23 August „ Bucureºti.

Anul 1953: - Apar primele automobile echipate cu frâne de disc.

Anul 1954: - La Braºov începe producþia autocamioanelor „ Steagul Roºu „ .

Anul 1957: -La Câmpulung Muscel se produc primele autoturisme de teren „IMS” . La uzinele „ Tudor Vladimirescu „ Bucureºti se fabricã primele autobuze ºi autotilitare „ TV ” .

Anul 1959:-Firma NSU construieºte primul automobil acþionat de un motor rotativ ( Wonkel ) .

Anul 1968: - Uzina de autoturisme Piteºti, produce primul autoturism Dacia „1100” .

Anul 1969: - Uzina de autoturisme Piteºti, produce primul autoturism Dacia „1100” .

Anul 1970: -A intrat în producþia de serie autoturismul Dacia 1300 având un motor cu aprindere prin scânteie cu patru cilindrii, care pe parcurs a fost modernizat ºi diversificat (Dacia 1310;1410;Liberta 1325;Dacia 1600, Nova; Super Nova; Dacia Solenza iar acum Dacia Logan.

Anul 1971: - Uzina de autocamioane Braºov produce primul autocamion cu motor Diesel.

Anul 1996: - În Craiova DAEWOO AUTOMOBILE se fabricã autoturismul Cielo, cu linie modernã ºi un consum redus de combustibil, echipat cu un motor cu 4 cilindri în linie.

...

IIIClasificarea

Sunt mai multe tipuri de pompe .
III.A Pompa de apã:
A.1Tip centrifugal :
Antrenarea fuliei prin curea trapezodialã este acþionatã turbina (rotorul) care aspirã apa din bazinul inferior al radiatorului prin racordul de alimentare ºi o trimite în camera turbinei de unde o refuleazã în cãmãºile de rãcire din blocul motor.

III.B Pompa de alimentare cu benzinã:

B.1Tip pompa cu diafragma (membranã)

Pompele cu tip diafragmã sînt numite si pompe de benzinã mecanice.

Pompele cu acþionare mecaninicã sunt aproape în exclusivitate cu diafragmã (membranã),ºi se deosebesc între ele prin construcþia diferitelor elemente .Primele pompe încludeau în construcþiefiltrul de combustibil .În prezent datoritã utilizãrii unor filtre mai eficiente ºi a celor filtrare finã a combustibilului nu mai este necesarã dotarea pompei cu filtru. Pompele cu membranã cu acþionare mecanicã sunt înzestrate cu mecanism pentru acþionarea lor manualã. Se compune din trei corp ºi un un capac fiind aspiro respingãtoare .

1.corpul inferior :care fixeazã pompa pe bloc motor ºi cuprinde pârghia de acþionare,ºi pãrghia de manualã.

2.corpul mijlociu :cuprinde douã supapae de trecere ºi ºtuþul de refulare cãtre carburatoare.
Între douã corpuri de pompe este fixatã memebrana a pompei .

3.un ºurub central ansambleazã capacul ºi corpul superior .Între corpul superior ºi cel mijlociu se aflã o garniturã de etanºare ,iar între capac ºi corpul superior o garniturã de etanºare ºi sitã filtrantã pentru filtrarea finã a combustibilului.pe corpul superior se aflã ºtuþul de intrare a benzinei în pompã.

B.2 Pompa electricã

Pompele de benzinã electrice sunt destinate pentru amplasarea automobile care au motoare cu cilindre micã ºi foarte micã.

Principiul de funcþionare ,cu excepþia acþionãrii membranei , se deosebeºte foarte puþin de pompa cu membranã cu acþionare mecanicã.

Cursa de aspiraþie a benzinei are loc la deplasarea membranei în jos ºi se realizeaza cu ajutorul unei disc de oþel ,atras de un electromagnet alimentat ,în aceastã fazã cu curent electric.

Cursa de refulare a benzinei în camera de nivel constant are loc la deplasarea membranei în sus sub acþiunea uni arc,dupã ce în prelabil electromagnetul nu mai este alimentat electric Alimentare cu curent ºi întreruperea alimentãrii electrice a electreomagnetului se realizeazã prin intermediul unui contact acþionat de cãtre o tijã.Frecvenþa miºcãrii oscilatorii a membranei depinde de rezistenþele în liniile de aspiraþie ºi refulare ºi de mãrimea contrapresiunii creatãde supapa-ac a camerei de nivel constant ,deci de mãrimea consumului de combustibil al motorului.

Astfel pompa asigurã o presiune maximã de refulare de 4,4kPa ºi o depresiune maximã la aspiraþie de 21,33kPa .Debitul real al pompei la o înãlþime de refularede 0,1m este de 38 l/h ,iar la o înãlþime de 0,3m de 24 l/h. Înãlþimea de refulare are o mare influenþã asupra debitul deoarece presiunea în linia de refulare , creatã de arcul membranei, este micã .

B.3Tip pompa electricã cu role :

La pompele cu role în locaºurile din rotorul sunt dispuse o serie de corpuri cilindrice montate cu scopul de a reduce frecarea cu suprafaþã interioarã a carcasei datoritã contactului pe generatoare .Din aceastã cauzã ,pompele cu role nu pot fi utilizate în instalaþia de alimentare cu benzinã fãrã asigurarea ungerii între role ºi suprafaþa interioarã a carcasei.Uzura care apare la rolele se uniformizeazã în timpul funcþionãrii, deoarece rolele se pot roti liber în locaºurile din rotor.

Antrenarea rotorului montat pe excentric în carcasa se face cu ajutorul motorului electric

.În timpul funcþionãrii,rolele se deplaseazã radial,iar forþa centrifugã se menþine în contract permanent cu suprafaþã interioarã a alezajului practicat în carcasã .Depresiunea creatã la creºterea volumului dintre douã role consecutive ºi alezajul din carcasã ,în zona spaþiului de aspirative ºi alezajul din carcasã , în zona spaþiului de aspiraþie , determinã accesul benzinei în pompã .

Scãderea volumului respectiv în zona spaþiului de refulare determinã creºterea presiunii benzinei ºi refularea acesteia cãtre supapa de refulare .Pompa este prevãzutã ºi cu supapa de presiune constatã .Motorul electric este introdus în carcasa ºi inundat cu benzinã ,pentru rãcire.

Pompele elctrice cu role asigurã debite de benzinã aproximativ 150 l/h la presiunii de refulare de 200-400 kPa . tensiunea de alimentare a motorului electric de antrenare este de 12 sau 24V curent contiunuu.

III.C Pompa de alimentare cu motorinã :

C.1 Tip pompa de injecþie în linie cu piston sertar:

Pompa de injecþie se compune din:

corpul în care se monteazã arborele cu came , împingãtorii cu role , elementele de pompare ºi racordurile de refulare . Elementele de pompare sunt formate din cilindrii ºi pistoanele .

Cilindrul elementului de pompare, este prevãzut cu un orificiu, de alimetare cu motorinã, trimisã de pompa de alimtare, pistonaºul la partea superioarã are un orificiu central în legaturã cu un canal înclinat practicat lateral, comunicând cu partea superioarã. Fiecare pistonaº este prevãzut cu câte un manºon danturat angrenat de-o creamlierã în care sunt practicate sectoare distanþate. Cremaliera sub formã de tijã este legatã printr-un sistem de pârghii de regulatorul care o actioneazã. Comandatã de regulator cremaliera împrimã

Pistonaºului miºcãri de rotaþie prin care se realizeazã modificarea debitului în funcþie de sarcina motorului.

Readucerea pistonaºelor se realizeazã cu resortul . Supapa de refulare este conicã ºi este menþinutã de un resort în poziþia închisã pe locaºul ei.

Arborele cu came se sprijinã pe rulmenþi ºi este acþionat de arborele motor prin angrenajele distribuþiei din faþã, astfel miºcarea de la arborele motor este transmisã printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca mãrime faþã de pinionul de pe arborele motor,încât la douã rotaþii ale arborelui cotit, arborele cu came sã se roteascã o singurã datã asigurând câte o pompare la fiecare element în parte.

Decalajul camerelor este astfel realizat încât sã se asigure injecþia în ordine de funcþionare a motorului. La capãtul posterior al arborelui cu came se monteazã regulatorul pe care îl antreneazã.

Împingãtorii sau tacheþii sunt cilindrici cu rola asemãnãtori cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea cã la partea superioarã sunt prevãzuþi cu ºuruburi ºi piuliþe de fixare. Aceste ºuruburi servesc la reglarea momentului de injecþie adica la stabilirea avansului în numãr de grade corespunzãtor pentru fiecare timp de motor în parte. Împingãtorii ghideazã în niºte orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.

În corpul pompei de injecþie se toarnã ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a împingatorilor si a pistonaºelor la partea lor inferioarã de contact cu tacheþii.

Funcþionarea pompei de injecþie este condiþionatã de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de cãtre arborele motor.Pinionul de pe capãtul arborelui motor transmite miscarea la roata dinþatã de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar.Prin rotirea arborelui cu came acesta acþioneazã împingãtorii ºi prinei pistonaºele,pe care le deplaseaza în cilindrii de jos în sus,învingând astfel rezistenþa resortului.

La coborârea de pe camã resorturile aduc pistonaºele în poziþia iniþialã. De aici rezultã cã pistonaele sub acþiunea camelor executã o miºcare rectilinie alternativã. Dar pistonaºele mai sunt acþionate pe de altã parte ºi de tija cremalierã care primeste miscarea de la regulator imprimând-le o miºcare de rotaþie.
Când pistonaºul coboarã ºi deschide orificiul al cilindrului, datoritã deepresiunii create, motorina intrã în spaþiul de desupra lui realizând astfel admisia motorinei în elementul de pompare .

În cursa urmatoare pistonaºul comprimã motorina la o presiune suficient de mare, se comprimã arcul supapei de refulare acesta se deschide ºi combustibilul prin conducte ajunge la injector.

Refularea se realizeazã deci în curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea încecpe ĩn momentul când pistonaºul acoperã orificiul canalului de alimentare al cilindrului ºi dureazã pânã ĩn momentul în care muchia canalului înclinat al pistonasului deschide acest orificiu.

În momentul acela spaþiul de deasupra pistonaºului are legãturã prin canalul sãu central ºi apoi prin canalul înclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului ĩnclinat ĩnseamnã o cantitate mai micã de motorinã debitatã ºi invers.

Momentul deschiderii canalului înclinat care de fapt determinã variaþia debitului în funcþie de sarcina motorului este asiguratã de tija cremalierã care primeºte miºcarea de la regulator, rotind pistonaºul ‚în cilindru.Prin acesta se asigurã cantitãþi de motorinã dozate corespunzãtori în funcþie de sarcina motorului. « mai multe referate din Fizica