Poluarea fonica - masuri si tehnologii de reducere a poluarii fonice

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poluarea fonica - masuri si tehnologii de reducere a poluarii fonice

Referate despre Poluarea fonica
Intensitatea sonor� = energia purtat� de sunet �i se m�soar� �n decibeli. Intensitatea sonor� a unei �oapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o clas� de elevi este de 50 dB, zgomotul unei str�zi aglomerate este de aproximativ 90 dB. Sunetele de peste 90 dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de 140 dB produs de ex de un avion cu reac�ie �n timpul decol�rii este aproape dureros �i poate afecta timpanul. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensit��i de circa 60 dB. Practic, se consider� c� limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. �n tabelul 4.1 se prezint� intensit��ile sonore, �n ordine cresc�nd�, pentru unele activit��i uzuale [4,5].

Tabel 4.1. Intensitatea sunetelor unor activit��i uzuale
Prag auditiv 0 dB
Sunetele naturii 10 dB
Bibliotec� 20 dB
Conversa�ie 40 dB
Zgomot �ntr-un birou 50?60 dB
Aspirator 70 dB
Zgomotul trenului 80 dB
Autocamion 90 dB
Ciocan pneumatic 100 dB
Motociclet� �n demaraj 110 dB
Orchestr� de jazz modern� 112 dB
Motorul pornit al avionlui cu reac�ie 120 dB
Avion cu reac�ie, la decolare 130 dB
Pragul dureros >140 dB

Legat de durata zgomotului, s-a demonstrat c� �ntr-un mediu �n care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute [4].
Marea majoritate a activit��ilor omene�ti este generatoare de zgomote.

Poluarea sonor� poate fi generat� de surse naturale �i surse artificiale.
- Sursele naturale de zgomot sunt erup�iile vulcanice, cutremurele, alunec�rile de teren, vuetul unei cascade etc.
- Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot �n mediul ambiant: zgomotul utilajelor industriale �i agricole, sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian.

Sursele artificiale de zgomot mai pot fi clasificate �n dou� mari categorii:
- zgomotele produse de transport (rutiere, feroviare, aeriene);
- zgomotele de vecin�tate (stabilimente industriale, �antiere, activit��i domestice �i de petrecere a timpului liber etc.).
Vibra�iile sunt mi�c�rile alternative ale unui sistem material fa�� de pozi�ia de echilibru.

Fenomenele cu efectele lor asociate sunt importante deoarece vibra�iile pot fi d�un�toare pentru om sau pentru elementele de rezisten�� ale structurilor, dar pot avea �i un efect benefic, util (baterea unor pilo�i, for�ri etc.). Dintre sursele de vibra�ii cu efecte defavorabile asupra structurilor de rezisten�� ale construc�iilor �i ma�inilor se deta�eaz?:
- mi�carea de rota�ie a unor ma�ini cu mase neechilibrate;
- utilajele supuse unor sarcini variabile de scurt� durat� (�ocuri);
- sarcinile mobile (poduri rulante, convoaie de vehicule pe poduri etc.);
- ac�iunea ac�iunea mi�c�rilor seismice, v�ntului;
- exploziile etc.

Zgomotul poate ap?rea fie la mi�carea de transla�ie, fie la mi�carea de rota�ie a dou� corpuri, intensitatea sunetului rezultat fiind dat? de coeficientul de frecare �i de reac�iunile normale dintre corpurile �n contact. Astfel, cu c�t suprafe�ele corpurilor sunt mai rugoase, cu asperit��i pronun�ate cu at�t intensitatea zgomotului produs este mai mare. �n urma frec�rii, corpul vibreaz� pe frecven�ele sale proprii care vor determina spectrul zgomotului generat, acesta fiind influen�at? �i de amortizarea intern� a vibra�iilor corpurilor �n trecere. Ex. : rularea ro�ilor pe �ine, prelucrarea pieselor la raboteze, rotirea axelor �n lag�re genereaz� zgomot prin frecare.
Tipurile de zgomote:

Zgomotul aerian- este produs �ntr-o �nc?pere, care se propag� prin mediul aerian al �nc�perii respective p�n� la elementele de construc�ie
desp�r�itoare (pere�i, plan�ee), prin intermediul c�rora este radiat �n �nc�perile adiacente.

Zgomotul aerodinamic, denumit �i zgomot de siren� este generat de scurgerea unui fluid �ntre suprafe�e rigide, fixe (de exemplu, refularea aerului printr-o gur� de ventilator), precum �i scurgerea fluidelor datorit� mi�c�rii relative a suprafe�elor (de exemplu, rotirea unei elice, a rotorului unei ma�ini) care atrage dup� sine varia�ii de presiune, forma spectrului zgomotului depinde de o serie de factori printre care dimensiunile �i forma conductei de scurgere a fluidului, viteza curentului, de debit, v�scozitate etc. �n cazul zgomotului de jet, analizele spectrale au pus �n eviden�� �i existen�a unui spectru infrasonor �i ultrasonor.

�n cazul zgomotului magnetic, care este specific ma�inilor electrice, acesta se datoreaz� for�elor periodice care se exercit� �n interspa�iul dintre stator �i rotor. Componentele tangen�iale ale for�elor magnetice dau na�tere momentului (cuplului) total care produce lucrul util al motorului, iar componentele radiale nu contribuie la efectuarea unui lucru mecanic util, ci ac�ion�nd asupra elementelor ma�inii electrice, le pun �n vibra�ie, gener�nd zgomot. Deci, de m�rimea componentelor radiale ale for�elor magnetice depinde �i intensitatea zgomotului generat.

Astfel, zgomotul se datoreaz� form�rii de turbioane �n focar, desprinderii turbioanelor de pe marginea arz�torului �i vibra�iilor aerului �n focar. �n spectrul unui asemenea zgomot predomin� componentele de joas� frecven�� 60 - 260 Hz, aceasta dator�ndu-se �i apari�iei fenomenului de rezonan�� �ntre vibra�iile proprii ale focarului �i vibra�iile generate de arz�tor.

Zgomotul alb- sunet complex, al c�rui spectru, �n func�ie de frecven�a, este continu, av�nd valoare medie a energiei acustice raportat� la un her�.

Zgomotul aleatoriu - al c?rui nivel variaz� �nt�mpl�tor �n timp.

Zgomotul colorant- sunet complex al c�rui spectru, �n func�ie de frecven��, este ccontinu, av�nd valoarea medie a energiei acustice care variaz� cu frecven�a.

Zgomotul de fond- care exista �ntr-un punct dat, �n absen�a semnalelor acustice auditive.

Zgomotul de impact- cel care ia na�tere sub forma de sunet structurat, produs prin lovirea unui element de construc�ie �i care este radiat �n incapere sub form� de zgomot aerian. Se define�te �i un zgomot de impact standardizat, produs cu ajutorul ciocanului de impact.
Zgomotul de instala�ii - este recep�ionat �n interiorul unei unit��i �n care se desfasoara o activitate �i datorat func�ion�rii unor instala�ii dintr-o unitate.

Zgomotul sta�ionar - este caracterizat printr-un nivel constant �n timp.

4.3. Efectele polu�rii fonice
Zgomotul are asupra organismului uman o serie de efecte patologice. Numeroase observa�ii clinice i-au determinat pe speciali�ti s� afirme c� exist� o “boal� a zgomotului”. Zgomotul influen�eaz� negativ s�n�tatea omului, afect�nd �n primul r�nd sistemele nervos �i auditiv [10]. Oscila�iile acustice care iau na�tere �n timpul func�ion�rii ma�inilor �i agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul uman. Perceperea lor de c�tre organismul uman, prin organul auditiv, oscila�iile acustice se clasific� �n:
- infrasunete, cu frecven�a sub 16 Hz;
- sunete, cu frecven�a cuprins� intre 16 �i 16.000 Hz;
- ultrasunete, cu frecven�a peste 16.000 Hz. [3]. « mai multe referate din Geografie