Poluarea fonica - masuri si tehnologii de reducere a poluarii fonice

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.27

nivel: Facultate

Referate despre Poluarea fonica
Intensitatea sonoră = energia purtată de sunet și se măsoară în decibeli. Intensitatea sonoră a unei șoapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o clasă de elevi este de 50 dB, zgomotul unei străzi aglomerate este de aproximativ 90 dB. Sunetele de peste 90 dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de 140 dB produs de ex de un avion cu [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poluarea fonica - masuri si tehnologii de reducere a poluarii fonice

Referate despre Poluarea fonica
Intensitatea sonoră = energia purtată de sunet și se măsoară în decibeli. Intensitatea sonoră a unei șoapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o clasă de elevi este de 50 dB, zgomotul unei străzi aglomerate este de aproximativ 90 dB. Sunetele de peste 90 dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de 140 dB produs de ex de un avion cu reacție în timpul decolării este aproape dureros și poate afecta timpanul. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensități de circa 60 dB. Practic, se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. În tabelul 4.1 se prezintă intensitățile sonore, în ordine crescândă, pentru unele activități uzuale [4,5].

Tabel 4.1. Intensitatea sunetelor unor activități uzuale
Prag auditiv 0 dB
Sunetele naturii 10 dB
Bibliotecă 20 dB
Conversație 40 dB
Zgomot într-un birou 50?60 dB
Aspirator 70 dB
Zgomotul trenului 80 dB
Autocamion 90 dB
Ciocan pneumatic 100 dB
Motocicletă în demaraj 110 dB
Orchestră de jazz modernă 112 dB
Motorul pornit al avionlui cu reacție 120 dB
Avion cu reacție, la decolare 130 dB
Pragul dureros >140 dB

Legat de durata zgomotului, s-a demonstrat că într-un mediu în care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute [4].
Marea majoritate a activităților omenești este generatoare de zgomote.

Poluarea sonoră poate fi generată de surse naturale și surse artificiale.
- Sursele naturale de zgomot sunt erupțiile vulcanice, cutremurele, alunecările de teren, vuetul unei cascade etc.
- Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot în mediul ambiant: zgomotul utilajelor industriale și agricole, sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian.

Sursele artificiale de zgomot mai pot fi clasificate în două mari categorii:
- zgomotele produse de transport (rutiere, feroviare, aeriene);
- zgomotele de vecinătate (stabilimente industriale, șantiere, activități domestice și de petrecere a timpului liber etc.).
Vibrațiile sunt mișcările alternative ale unui sistem material față de poziția de echilibru.

Fenomenele cu efectele lor asociate sunt importante deoarece vibrațiile pot fi dăunătoare pentru om sau pentru elementele de rezistență ale structurilor, dar pot avea și un efect benefic, util (baterea unor piloți, forări etc.). Dintre sursele de vibrații cu efecte defavorabile asupra structurilor de rezistență ale construcțiilor și mașinilor se detașeaz?:
- mișcarea de rotație a unor mașini cu mase neechilibrate;
- utilajele supuse unor sarcini variabile de scurtă durată (șocuri);
- sarcinile mobile (poduri rulante, convoaie de vehicule pe poduri etc.);
- acțiunea acțiunea mișcărilor seismice, vântului;
- exploziile etc.

Zgomotul poate ap?rea fie la mișcarea de translație, fie la mișcarea de rotație a două corpuri, intensitatea sunetului rezultat fiind dat? de coeficientul de frecare și de reacțiunile normale dintre corpurile în contact. Astfel, cu cât suprafețele corpurilor sunt mai rugoase, cu asperități pronunțate cu atât intensitatea zgomotului produs este mai mare. În urma frecării, corpul vibrează pe frecvențele sale proprii care vor determina spectrul zgomotului generat, acesta fiind influențat? și de amortizarea internă a vibrațiilor corpurilor în trecere. Ex. : rularea roților pe șine, prelucrarea pieselor la raboteze, rotirea axelor în lagăre generează zgomot prin frecare.
Tipurile de zgomote:

Zgomotul aerian- este produs într-o înc?pere, care se propagă prin mediul aerian al încăperii respective până la elementele de construcție
despărțitoare (pereți, planșee), prin intermediul cărora este radiat în încăperile adiacente.

Zgomotul aerodinamic, denumit și zgomot de sirenă este generat de scurgerea unui fluid între suprafețe rigide, fixe (de exemplu, refularea aerului printr-o gură de ventilator), precum și scurgerea fluidelor datorită mișcării relative a suprafețelor (de exemplu, rotirea unei elice, a rotorului unei mașini) care atrage după sine variații de presiune, forma spectrului zgomotului depinde de o serie de factori printre care dimensiunile și forma conductei de scurgere a fluidului, viteza curentului, de debit, vâscozitate etc. În cazul zgomotului de jet, analizele spectrale au pus în evidență și existența unui spectru infrasonor și ultrasonor.

În cazul zgomotului magnetic, care este specific mașinilor electrice, acesta se datorează forțelor periodice care se exercită în interspațiul dintre stator și rotor. Componentele tangențiale ale forțelor magnetice dau naștere momentului (cuplului) total care produce lucrul util al motorului, iar componentele radiale nu contribuie la efectuarea unui lucru mecanic util, ci acționând asupra elementelor mașinii electrice, le pun în vibrație, generând zgomot. Deci, de mărimea componentelor radiale ale forțelor magnetice depinde și intensitatea zgomotului generat.

Astfel, zgomotul se datorează formării de turbioane în focar, desprinderii turbioanelor de pe marginea arzătorului și vibrațiilor aerului în focar. În spectrul unui asemenea zgomot predomină componentele de joasă frecvență 60 - 260 Hz, aceasta datorându-se și apariției fenomenului de rezonanță între vibrațiile proprii ale focarului și vibrațiile generate de arzător.

Zgomotul alb- sunet complex, al cărui spectru, în funcție de frecvența, este continu, având valoare medie a energiei acustice raportată la un herț.

Zgomotul aleatoriu - al c?rui nivel variază întâmplător în timp.

Zgomotul colorant- sunet complex al cărui spectru, în funcție de frecvență, este ccontinu, având valoarea medie a energiei acustice care variază cu frecvența.

Zgomotul de fond- care exista într-un punct dat, în absența semnalelor acustice auditive.

Zgomotul de impact- cel care ia naștere sub forma de sunet structurat, produs prin lovirea unui element de construcție și care este radiat în incapere sub formă de zgomot aerian. Se definește și un zgomot de impact standardizat, produs cu ajutorul ciocanului de impact.
Zgomotul de instalații - este recepționat în interiorul unei unități în care se desfasoara o activitate și datorat funcționării unor instalații dintr-o unitate.

Zgomotul staționar - este caracterizat printr-un nivel constant în timp.

4.3. Efectele poluării fonice
Zgomotul are asupra organismului uman o serie de efecte patologice. Numeroase observații clinice i-au determinat pe specialiști să afirme că există o “boală a zgomotului”. Zgomotul influențează negativ sănătatea omului, afectând în primul rând sistemele nervos și auditiv [10]. Oscilațiile acustice care iau naștere în timpul funcționării mașinilor și agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul uman. Perceperea lor de către organismul uman, prin organul auditiv, oscilațiile acustice se clasifică în:
- infrasunete, cu frecvența sub 16 Hz;
- sunete, cu frecvența cuprinsă intre 16 și 16.000 Hz;
- ultrasunete, cu frecvența peste 16.000 Hz. [3].
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.