Planetele interioare

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Planetele interioare

Bazinul Caloris (denumirea vine din latina - calor,
insemnand caldura, deoarece aceasta depresiune se situeaza in
apropiere de ecuator) este un element specific planetei Mercur,
prin complexitatea sa fiind, totodata, unic in sistemul solar. Este o depresiune lunga de 1 300 km, inconjurata de un lant muntos periferic de 2 000 m altitudine. Fundul bazinului este format din campuri netede de lava, ce prezinta riduri marginale de compresie. Partea centrala a depresiunii este fracturata si usor inaltata, ca efect al extensiei, care a contrabalansat fenomenul de compresie marginala a lavei bazaltice.

Rama periferica este afectata de dislocari in trepte relativ paralele, care cad spre interiorul bazinului.
Antipodul bazinului Caloris prezinta o morfologie cu
structura radiala, compusa dintr-o succesiune de vai, late de
aproximativ 7 km si lungi de 100 km, fragmentate uneori de
cratere de impact. Intre vai se dispun coline inalte pana la 1500
m, avand lungimi de 5 - 10 km. Geneza acestei alternante de
forme este explicata prin dislocari puternice provocate de
undele seismice, propagate in urma impactului dinspre bazinul
Caloris spre antipodul sau.

Scoarta, dislocata longitudinal, a
avut momentan tendinta de a migra spre bazinul marelui
impact. Abrupturile lobate sunt rezultatul incalecarii scoartei,
supusa unei compresiuni bruste, in urma unui impact puternic
care a generat bazinul Caloris. Ele sunt unice in sistemul solar
si constituie particularitatea acestei planete. Abrupturile de
incalecare au aspect de faleze lungi de 50 - 500 km si inalte de
500 - 3 000 m, alungite pe intreaga suprafata a lui Mercur intre
bazinul Caloris si antipod. « mai multe referate din Geografie