Pielea
2x puncte
categorie: Biologie
nota: 6.63
nivel: Liceu
Ne-am putea imagina o haina croita dintr-o singura bucata, care acopera corpul de la cap pâna la picioare, apara de vânt, rezista la apa este puternica, totusi elastica, iar pe deasupra se reînnoieste mereu? Nu? O purtam în fiecare zi: e pielea!
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea întinsa a unui om adult acopera o suprafata de circa 2 metri patrati, cam cât un[...]
DOWNLOAD REFERAT
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea întinsa a unui om adult acopera o suprafata de circa 2 metri patrati, cam cât un[...]
Preview referat: Pielea
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea întinsa a unui om adult acopera o suprafata de circa 2 metri patrati, cam cât un cearceaf obisnuit. Are o greutate de aproape 3 kg, ceea ce înseamna cam a douazecea parte din greutatea întregului corp.
Grosimea pielii variaza între 0,5 si 5 mm. Este relativ subtire în regiunile corporale putin expuse la uzura sau presiune, si mai groasa pe suprafetele care sunt mai solicitate, de exemplu pe talpi.
La microscop se poate observa ca pielea este formata din doua straturi. Stratul extern cornos al epidermei este format din 20 - 30 de rânduri de celule moarte. Aceste celule sunt asezate una peste alta, asemeni unor tigle, de aceea pielea se întinde cu usurinta în timpul miscarii. În fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar aceasta nu se uzeaza, fiindca celulele moarte sunt înlocuite în permanenta cu altele noi.
Reînnoirea pielii
Sub epiderma, în stratul germinativ, celulele se afla într-o continua diviziune. Celulele nou formate sunt apoi încarcate cu o proteina rezistenta, cheratina, care determina cheratinizarea celulelor. Pe masura ce iau nastere celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor fi împinse spre exterior. O celula ajunge în stratul extern în trei - patru saptamâni, aceasta fiind durata ei de viata. Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzisori abia vizibili. Un om în timpul vietii pierde sub aceasta forma aproximativ 18 kg piele.
Sub epiderma se gasesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentii numiti melanina, pentru a ne proteja de efectele daunatoare ale radiatiilor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai închisa la culoare; acesta este motivul pentru care pielea se bronzeaza, daca este expusa la soare. Mai târziu, melanina migreaza spre suprafata pielii si se desprinde împreuna cu celulele moarte - pielea bronzata devine palida cu timpul. La cei cu pielea mai închisa, melanina este produsa în cantitati mai mari.
Rolul pielii
Apara interiorul organismului de loviri, taieri, ploaie si vânt, radiatii, lumina solara puternica si bacterii.
Daca taiem sau julim epiderma, pielea se vindeca fara cicatrice.
Terminatiile nervoase ale pielii sunt excitate sub efectul presiunii usoare, a presiunii puternice, sau a durerii. În vârful degetelor exista deosebit de multe terminatiuni de acest gen.
În epiderma, sub influenta razelor solare se formeaza vitamina D.
Transpiratia joaca un rol important în eliminarea excesului de sare precum si a altor substante.
Supraîncalzire si racire
Sub epiderma se întinde derma, mai groasa decât precedenta. Portiunea superioara a acesteia este întesata de o retea de colagen si elastina, care sunt niste proteine deosebite. Acestea asigura elasticitatea si flexibilitatea pielii.
În derma se gasesc numeroase vase sangvine. Atunci când ne este cald, capilarele se dilata, si se umplu de sânge. Daca suprafata pielii este strabatuta de mai mult sânge, organismul pierde o cantitate mai mare de caldura, adica se raceste. Din acest motiv ne înrosim în caldura mare. Daca ne este frig, capilarele sangvine din derma se îngusteaza, pentru a pierde mai putina caldura, iar pielea devine palida.
Sângele care curge prin aceste vase sangvine extrem de subtiri transporta substantele nutritive sub cele doua straturi ale pielii, iar de acolo va transporta produsii de catabolism. Daca pielea este traumatizata, în locul ranii sângele se coaguleaza si închide plaga. Cicatricea formata protejeaza împotriva agentilor patogeni si a pierderii exagerate de sânge.
În derma se gasesc si diferite terminatiuni nervoase: acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Excitatiile dureroase sunt preluate de terminatiile nervoase ( receptorii ) care se ramifica în epiderma. În portiunea superioara a dermei se gasesc receptorii tactili, sau asa numitii corpusculi Meissner, care percep presiunile usoare. Ceva mai adânc sunt situati corpusculii Ruffini care percep caldura, respectiv corpusculii Krause, responsabili de perceperea frigului. Spre marginea inferioara a dermei se gasesc corpusculii Vater - Puccini, care au rol de a percepe presiunile puternice. Daca aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier, sub efectul unor excitatii dureroase, presiune, sau caldura, acesta va actiona muschii corespunzatori, de exemplu pentru a retrage mâna de pe o cana fierbinte.
În adâncul dermei se afla glandele sudoripare, formate dintr-o aglomerare de tubulete întortocheate; au un rol indispensabil în reglarea temperaturii corporale. Aceste glande produc acel lichid apos, putin sarat - transpiratia, care se infiltreaza prin pori la suprafata pielii, daca ne este foarte cald. Transpiratia, în timp ce se evapora, ne raceste corpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 250 - 500 de ml de transpiratie. În zilele foarte calduroase însa, putem evapora chiar si 2 l de sudoare.
Un om are în total în jur de 3 milioane de glande sudoripare, greutatea totala atingând 100 de grame. Exista deosebit de multe glande sudoripare pe fata, la subrat, în palma si în talpa. În palma de exemplu, gasim 350 de glande sudoripare pe centimetru patrat, în timp ce în dosul palmei doar 200.
Transpiratia ne ajuta si la apucarea unor obiecte. Sudoarea acopera în strat subtire brazdele degetelor noastre, usurând prinderea unor obiecte cu suprafata neteda.
Râia
Este o boala de piele foarte neplacuta. Este produsa de un arachnid marunt - râia. Traieste la suprafata pielii, sau imediat sub ea, hranindu-se cu celulele moarte, descuamate.
Râia femela sapa galerii în piele, unde îsi depune ouale. Larvele eclozionate îsi sapa drumul spre suprafata pielii, unde devin adulte. Simptomele râii apar în momentul în care femelele patrund în piele. Deseori apar linii subtiri rosii între degete. Dupa o vreme apar eruptii de culoare rosie, iritate pe corp. Cu exceptia capului, acestea pot atinge întregul corp, dar sunt mai frecvente la nivelul coatelor, talpilor, gleznelor.
Eruptiile provoaca mâncarime puternica, bolnavul se scarpina des, mai ales atunci când se încalzeste pielea. Râia poate fi tratata usor cu unele unguente, dar fiind o boala transmisibila, se vor trata toate persoanele care au venit în contact cu bolnavul. « mai multe referate din Biologie