Peroxizomii - structura si functii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Peroxizomii - structura si functii

La microscopul electronic s-au observat prelungiri ca niste degete de manusa care unesc reticulul endoplasmic neted cu membrana peroxizomilor, PLANSA I. Continutul enzimatic al peroxizomilor este foarte caracteristic si consta in enzime care produc sau care descompun apa oxigenata sau peroxidul de hidrogen:
a) enzimele ce produc apa oxigenata sunt de exemplu:-D-aminoacidoxidazele, care asigura utilizarea D-aminoacizilor proveniti din bacteriile intestinale (de pilda D-alanina e transformata in piruvat) -L- -hidroxiacidoxidazele, care convertesc hidroxiacizii in cetoacizi, de exemplu lactatul in piruvat. Reactia catalizata de asemenea enzime se poate scrie schematic:
RH2 + O2 → R + H2O2
Radicalul oxigen radicalul/apa oxigenata
Substratului

Asadar se indeparteaza prin oxigen molecular atomii de hidrogen din substrat, rezultand apa oxigenata care, este preluata apoi de:
b) enzime care descompun H2O2-apa oxigenata, de exemplu, catalaza care e principala enzima din peroxizomi si cu ajutorul careia se catalizeaza reactia:
H2O2 + R??′H2 → R??′ + H2O

Apa oxigenta substanta oxidata apa
Deci se oxideaza alte substante (R??′H2) cu ajutorul apei oxigenate puse la dispozitia catalazei de catre enzimele din prima categorie. Prin aceste functii peroxizomii au rol in detoxifierea unor substante: alcooli, fenoli, formaldehida etc. Aproape jumatate din alcoolul baut este oxidat de peroxizomi si trecut in acetaldehida. Si apa oxigenata H2O2 este toxica pentru celule si daca enzima catalaza nu are substante R??′H2 pe care sa le oxideze, ea va descompune apa oxigenata toxica pentru celula dupa reactia:
2 H2O2 → 2H2O + O2

Intr-o boala genetica numita acatalazemie, lipseste proteina enzima catalaza. S-a observat in aceasta boala ca in ficat este o activitate catalazica scazuta si animalele de experienta fac tumori. S-a mai observat in plus, ca peroxizomii lipsesc din celule in cancerele cu crestere rapida. Exista deci o legatura intre cancer si peroxizomi.

O alta functie a peroxizomilor este de a oxida acizii grasi (prin indepartarea succesiva a cite doi atomi de C (carbon) sub forma de acetil – C0A (acetil coenzima A), in special la cei cu lant lung de atomi de C. cand lantul s-a scurtat la 6C (6 atomi de carbon), urmeaza oxidarea acidului gras in mitocondrii. Asadar exista o colaborare functionala intre peroxizomi si mitocondrii.

S-au descoperit boli genetice in care functia de oxidare a acizilor grasi in peroxizomi este diminuata exemplu adrenoleucodistrofiile, boli genetice mortale caractirizate prin distrugerea progresiva a substantei albe din creier si prin distrugerea glandei corticosuprarenale.

Mai recent s-a descoperit functia peroxizomilor de a sintetiza plasmalogenii-lipide care contin acesti grasi legati de glicerol printr-o legatura eterica ( deci nu esterificati ca in fosfolipide ).

Cu toate ca plasmalogenii sunt prezenti in cantitati mici in membranele celulare, ei au importanta mare evidentiate prin gravele perturbari din sindromul Zellweger. Este o boala a nou-nascutilor si care e mortala, ducand la deces inaintea varstei de un an prin modificari cerebrale (acumulare de lipide in creier), modificari hepatice (ciroza), modificari renale (chiste), modificari scheletice. In aceasta boala lipsesc complet peroxizomii din celule. E singura boala cunoscuta pana azi, in care cauza e lipsa competa din celula a unui organit celular.

La plante sunt doua tipuri de peroxizomi cu functii cunoscute de ceva vreme. In seminte sunt peroxizomi care fac trecera grasimilor in glucide si acest proces este foarte important pentru a asigura dezvoltarea plantei din samanta.

Reactiile care se produc cu peroxizumii plantelor in acest proces poarta numele de asa numitul ciclu al glioxilatului si de aceea ei se numesc glioxizomi. In frunzele plantelor sunt un al doilea tip de peroxizomi vegetali care realizeaza respiratia-proces in care planta capteaza O2 – oxigenul intrat in frunza prin ostiolele stomatelor si tot pe acolo se elibereaza dioxidul de carbon. « mai multe referate din Biologie