Peisaje agricole

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Peisaje agricole

�n regiunile semide�ertice, deoarece au un sezon arid mai pronun�at si ploi mai putin frecvente, pot fi cultivate numai plante putin preten�ioase, rezistente la secete precum sorgul, meiul �i manioca. Culturile pentru comer� includ bumbacul �i sisalul. Unde pot fi crescute vite, ele pot ajuta la perfec�ionarea sistemului de agricultur�, �ns� pe marile suprafe�e infestate cu musca �e�e se practica predominant succesiunea culturilor. Problema regiunilor mai uscate este anotimpul secetos �ndelungat �i fertilitatea sc�zut� a solului. El poate fi fertilizat prin succesiunea culturilor cu toate c� dup� cultivarea pe timp de c��iva ani p�m�ntul trebuie l�sat s� se odihneasc� pentru 20 de ani sau mai mult. �n acest timp agricultorul trebuie s� men�in� terenul prin defri��ri succesive ceea ce duce la irosirea energiei �n lungi preumbl�ri la terenuri.
Suprafe�ele cu o rat� mai mare a ploilor se bazeaz� pe un amestec de agricultur� �i cre�terea animalelor. �n anii �n care ploaia este suficient� pentru a produce o recolt� mul�umitoare, imigran�ii din districtele suprapopulate venind �n num�r mai mare cresc �ansele unui dezastru la revenirea secetei. De asemenea, cre�terea terenurilor cultivate duce la reducerea p�turii vegetale �i accelereaz� eroziunea.
Pe mari suprafe�e din estul Africii, ploaia nu este suficient� pentru culturi, precum �n Somalia �i �n 70 % din Kenya unde precipita�iile nu trec de 50 cm �n patru din cinci ani. �n aceste regiuni singura utilitate posibil� a terenurilor este pastoral�. Pe suprafe�ele cele mai uscate precum coasta M�rii Ro�ii, �ntreaga Somalie �i nord-estul Kenyei, cel mai important animal este c�mila arab� ,altfel vitele sunt cele mai r�sp�ndite, de obicei �mpreun� cu turme de oi, capre �i c��iva m�gari. Aceste animale pot oferi carne, lapte, piele, l�n� sau p�r, �i transport. De vreme ce aceste animale p�uneaz� sau rod, trebuie urm�rite varia�iile ploii �i ale anotimpurilor �n vederea vegeta�iei �i a apei de care depind. Acest tip de via�� nomad duce la limitarea num�rului de vite �i de produse care pot fi transportate, c�t �i a accesului la institu�ii precum �coala sau spitalele. Vaccinarea animalelor, c�t �i construirea de sonde �i rezervoare de ap� au dat oamenilor posibilitatea de a-�i m�ri num�rul de animale, dar aceasta a dus la p�unat excesiv �i respectiv la degradarea p�m�ntului �i la cre�terea mortalit��ii �n perioada secetoas�. O problem� este de�inerea a c�t mai multe animale �n detrimentul p�m�ntului care este resursa primar�. Astfel, interesul de a men�ine p�unea scade consider�ndu-se c� va fi folosit� de turma altcuiva. De asemenea, p�storul este con�tient c� aceast� conservare experimental� poate distruge turma, dar respinge alte alternative din cauza tradi�iilor culturale.
Zonele semiaride ale coastei Eritreei, Somalia, nordul Kenyei, �i �n regiunea Ogaden a Etiopiei sunt ocupate �n cea mai mare parte cu soluri uscate relativ acoperite de plante. Solurile ro�ii sunt bogate �n fier si sunt de o valoare agricol� medie dac� sunt irigate. Mai pu�in fertile sunt solurile b�tr�ne �i cu foarte multe plante s�lbatice , precum �n Tanzania.

Asia Central�

Stepa, amestecat� cu de�ertul, mun�ii, p�m�ntul acoperit de verdea�� ori cultivat, a determinat u�or legaturi inevitabile intre nomazi �i agricultori prin structura sa.
Fauna regiunilor semide�ertice de la nord si nord-est de Marea Caspic� este influen�at� de stepa �i de�ertul intre care se afl�. Acolo vie�uiesc dou� tipuri de antilope (saiga �i jaran), marmotele (roz�toare de nisip), �i viezurele de nisip. Exist� multe reptile precum �op�rlele, �erpii(cobra �i boa de step�), �i broa�te �estoase ,insecte precum scorpioni, p�ianjeni karakurt, periculoase pentru om �i c�mile.
Zonele de vegeta�ie ale stepei se reg�sesc mai degrab� �n sudul Rusiei �i Ucraina, de�i se extind de asemenea p�n� la Dun�re, iar vegeta�ia semide�ertic� caracterizeaz� solurile uscate din apropierea nordului �i nord-vestului malurilor M�rii Caspice.

Peisajul mediteranean

�n Europa Mediteranean� exist� la ad�postul r�m�i�elor p�durilor mun�ilor, animale precum caprele s�lbatice, oile s�lbatice(oi�a de Corsica �i Sardinia), pisicile s�lbatice, �i mistre�i. Reptile sunt comune acestor locuri prin �erpi(vipere),�op�rle si broa�te �estoase, dar p�s�ri sunt pu�ine.
Vegeta�ia mediteranean� include p�duri, arbu�ti (maquis), forma�i din diver�i copaci, arbu�ti �i plante aromate. Asemenea arbu�ti sunt dispersa�i din cauza secetei din timpul verii, mai ales in zonele unde solul este format din calcar sau unde exista pu�in p�m�nt sau deloc.

Fran�a

De-a lungul secolelor, adaptarea uman� la mediul variat al Fran�ei a dus la apari�ia a dou� mari tipuri de peisaje: mediteranean �i de terenuri cultivate intens. Astfel c� Fran�a con�ine peste 30 mil. hectare de suprafa�� agricol� �i mai mult de jum�tate este utilizat pentru culturile arabile, circa 40% este format din p�uni �i 4% este utilizat pentru culturi permanente precum podgorii �i livezi. Suprafe�ele unde se practica agricultura sunt localizate predominant �n nordul �i vestul ��rii, �i �n jurul Parisului. P�unile se afl� �n regiunile vestice ale Basse-Normandiei. Iar marile suprafe�e destinate cultiv�rii permanente se afl� �n regiunile mediteraneene.
Zona mediteranean� este recunoscut� pentru produc�ia sa de fructe(mere, pere �i piersici), dar se cultiv� de asemenea; �i sunt crescute turme de oi. « mai multe referate din Geografie