Patrunderea si dezvoltarea crestinismului in Scythia minor

3x puncte

categorie: Religie

nota: 8.35

nivel: Facultate

In afara de aceasta legenda, amintirea celui inti-chemat la apostolie se mai pastreaza si in unele credinte si colinde dobrogene, precum si intr-o balada, intitulata tot "Pestera Sfintului Andrei". In aceasta din urma el este apropiat de imparatul Traian al romanilor si de regele Decebal al dacilor, traitori si ei in secolele I-II d. Hr. si fosti in legatura cu pamintul Dobrogei in primul razboi d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Patrunderea si dezvoltarea crestinismului in Scythia minor

In afara de aceasta legenda, amintirea celui inti-chemat la apostolie se mai pastreaza si in unele credinte si colinde dobrogene, precum si intr-o balada, intitulata tot "Pestera Sfintului Andrei". In aceasta din urma el este apropiat de imparatul Traian al romanilor si de regele Decebal al dacilor, traitori si ei in secolele I-II d. Hr. si fosti in legatura cu pamintul Dobrogei in primul razboi daco-roman din anii 101-102 d. Hr.

Pe linga aceasta cale amintita de traditie, crestinismul a putut patrunde - tot timpuriu, chiar - in Scythia Mica si prin strinsele legaturi comerciale si culturale existente intre infloritoarele orase-cetati de pe tarmul sting al Marii Negre si unele orase ale Orentului Apropiat, devreme crestinate, precum si prin legaturile locuitorilor de pe aici cu populatia sud-dunareana romanizata, in mijlocul careia predicase inca in secolul I d. Hr. Sfintul Apostol Pavel si ucenici de ai sai.

De asemenea, aceasta patrundere s-a putut face si prin ostasii romani, intre care desigur au fost si crestini, adusi in Scythia Mica pentru paza granitei nordice a statului, mai ales din provinciile orientale ale imperiului si din Peninsula Balcanica. Caci, asa cum asemenea legaturi au inlesnit ajungerea in Dacia si in Dacia Pontica a atitor "credinte orientale", tot asa ele au putut inlesni patrunderea pe aici si a religiei lui Hristos, deoarece printre oamenii de afaceri comerciale, calatorii, soldatii si "multi orientali romanizati veniti in Dacia spre a o coloniza, un mare numar era din vechile provincii crestine, misionate de insisi Apostolii Domnului: Syria, Galatia, provincia Asia etc.".

Cu toate ca din primele doua-trei veacuri crestine, fie din pricina ca acei stravechi adepti ai invataturii lui Hristos - in genere pe atunci oameni saraci - nu-si vor fi putut pune la mormint, de pilda, monumente funerare din materiale care sa dainuiasca peste vremi, deci mai costisitoare, fie ca ei vor fi evitat sa-si vadeasca prin aceasta credinta crestina, spre a nu fi urmariti si pedepsiti de stapinirea pagana romana, fie ca multe din acestea, de vor fi existat, vor fi fost distruse de unele popoare migratoare potrivnice oricarei "civilizatii grecoromane", fie, in sfirsit, ca nu se vor fi descoperit pina acum, n-au fost date la iveala in Dobrogea pina in zilele noastre mentiuni arheologice sigur crestine, totusi prezenta unor crestini pe aici, in acele veacuri, este mai presus de orice indoiala. Caci, precum observa unul din istoricii nostri de frunte, la Dunarea de Jos "crestinarea a inceput poate mai devreme decit ne lasa sa intelegem inscriptiile si monumentele, adica inainte de Constantin cel Mare".

Numarul crestinilor, pe atunci, nu va fi fost prea mare, dar se socoteste de unii ca existenta lor in Scythia Mica este atestata de o exceptionala piesa arheologica crestina, desoperita la Constanta, in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Este vorba de o gemma (cornalina), care acum se afla la British Museum din Londra si care constituie o "dovada directa" a prezentei crestinsmului pe pamintul dintre Dunare si Mare.

Caci "acest document arheologic crestin" cel "mai vechi" din cite s-au gasit pina acum pe pamintul tarii noastre, fiind socotit de unii specialisti competenti ca apartine secolului al II-lea d. Hr., poarta pe el - rudimentar executata - scena Rastiginirii si in partea de sus cuvintul simbolic "Ihtis". Aceste gravuri probeaza "caracterul crestin" al gemmei si odata cu el si prezenta unor crestini in acest veac, la Dunarea de Jos.

La o asemenea incheiere pot duce si stirile date de cunoscutele marturii literare cu privire la patrunderea crestinismului la daci, sarmati, si sciti, scoase din lucrarile Sfintului Justin Martirul si Filosoful († 165), si ale scriitorilor crestini Tertulian († 240) si Origen († 253), caci si acestea - privite obiectiv - lasa a se intelege ca in vremea autorilor lor - veacurile II si III - cuvintul Evangheliei ajunsese, cel putin, si la parte din componentii acestor popoare, traitoare si in partile Dunarii de Jos.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Religie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.