Patrimoniul etnografic - Tara Zarandului

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

In partea nordica a depresiunii, la poalele Muntilor Bihorului, se desfasoara o regiune deluroasa care are aspectul unor interfluvii larg boltite, uneori cu spinari proeminente. Desfasurandu-se pana spre marginea sudica a depresiunii, dealurile piemontane ale Bihorului imprima culoarului Crisului Alb o pronuntata asimetrie, datorara retelei hidrografice bihorene, mult mai viguroasa decat a celei d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Patrimoniul etnografic - Tara Zarandului

In partea nordica a depresiunii, la poalele Muntilor Bihorului, se desfasoara o regiune deluroasa care are aspectul unor interfluvii larg boltite, uneori cu spinari proeminente. Desfasurandu-se pana spre marginea sudica a depresiunii, dealurile piemontane ale Bihorului imprima culoarului Crisului Alb o pronuntata asimetrie, datorara retelei hidrografice bihorene, mult mai viguroasa decat a celei din Muntii Metaliferi, ca si instalarii, de la inceput, a vaii Crisului Alb in latura sudica a bazinului.

Relieful, prin configuratia de ansamblu, prin altitudine, prin gradul de inclinare si expozitia versantilor influenteaza climatul temperat al zonei. Altitudinea mai mare a dealurilor piemontane (300-400 m) fata de lunca Crisului Alb (130-150 m) si cresterea treptata a inaltimilor de la vest spre est determina unele diferentieri in distributia temperaturilor si precipitatiilor. Media multianuala a temperaturii aerului este de 8,9 grade C la Tebea, iar intre suprafata dealurilor piemontane si valea Crisului Alb se inregistreaza o diferenta de 1-2 grade C. Diferenta de altitudine intre treptele de relief se reflecta si in cantitatea de precipitatii care creste dinspre valea colectorului axial spre rama montana si de la vest spre est, concomitent cu altitudinea.

Astfel, media multianuala a precipitatiilor este de 729 mm la Tebea si atinge aproximativ 800 mm la contactul cu muntele.Configuratia terenului exercita o influenta si asupra circulatiei locale a aerului. Circulatia vestica, de-a lungul culoarului, este mult mai activa in sezonul cald, pe cand cea estica, predomina iarna.Partea muntoasa a zonei cu care ne ocupam, acoperita cu paduri dese de conifere si foioase, cu pasuni bogate in ierburi continand bogate minereuri de aur, argint, cupru etc., a oferit conditii prielnice pentru dezvoltarea pastoritului, a cresterii animalelor, pentru prelucrarea lemnului si minerit. Lunca Crisului Alb si a afluientilor acestuia este prielnica, intr-o masura mai mica, si practicarii agriculturii.

Marturiile arheologice dovedesc continuitatea de viata pe teritoriul Zarandului incepand cu cele mai vechi urme de locuiere omeneasca ce dateaza din paleolitic ( Pravaleni, Basarabasa, Craciunesti ) 3). Alte dovezi materiale, urme de asezari, ceramica, topoare si rasnite de piatra, piese de bronz si fier, vorbesc despre comunitatile neolitice 4), ale tracilor 5) si dacilor 6). Descoperirea a trei statui antropomorfe (menhiri) la Baia de Cris, datate in sec. VIII i.e.n., atesta vechimea si importanta mineritului la daci 7).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.