Pasa Hassan - argumentare

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pasa Hassan - argumentare

Poezia “Pasa Hassan”, alaturi de alte creatii din volumul “Cantece de vitejie” sunt inspirate de lupta eroica a poporului nostru pentru apararea gliei strabune, si anume lupta de la Calugareni (1545), in care armata romana condusa de Mivai Viteazul spulbera armata otomana. Ideea constituie sentimentele de admiratie ale autorului fata de personalitatea exceptionala a lui Mihai Viteazul si dispretul fata de lasitatea lui Hassan.

Desi personajul principal este Mihai Viteazul, titlul trimite la celalant personaj, cu care se realizeaza antiteza.

Structura balarei contine trei secvente:confruntarea celor doua armate(primele cinci strofe), urmarirea pasei de catre voievodul roman (strofele 5-11 ) si comentariul ironic al poetului legat de deznodamant(ultima strofa).

Aceste secvente alcatuiesc subiectul baladei, chiar daca actiunea este simpla. Astfel se pot gasi toate momentele subiectului, cu o gradare a tensiunii epice culminand in deznodamantul urmaririi Pasei de catre voievodul roman.

Expozitiunea este constituita de prima secventa si infatiseaza tabloul confruntarii celor doua armate, pe fundalul caruia se individualizeaza cateva personaje. Mihai voda conduce atacul micii ostiri romane,punand pe fuga armata turceasca. Impinsa in laturi turcimea cade in mocirla in frunte cu temutul Sinan, “izbit de pe cal”.

In intriga Hassan, privind de la distanta lupta, ii porunceste lui Mihnea sa loveasca in spate oastea munteana, incercuind-o. Mihai observa manevra, il zareste pe pasa si se intoarce spre multimea turcilor, contra carand atacul.Inprastiind dusmanii, el isi croieste drum prin multimea pagana, inaintand vijelios spre pasa in fruntea romanilor.

Desfasurarea actiunii cuprindeurmarirea lui Hassan de catre Mihai. Pasa asista neputincios la atacul fulgerator al muntenilor,care ii pune pe fuga pe slujitorii Semilunei. Vazandu-l pe voievodul roman cum se indreapta spre el, Hassan isi pierde cumpatul si o ia la fuga ingrozit. Imaginea voievodului roman apare crunta in ochii ingroziti ai pasei.acesta refuza confruntarea cu Mihai voda pe campul de lupta , continuandu-si fuga ingrozit.

Infricosat de gandul pieirii, pasa isi lasa turbanul cazut, isi smulge vesmantul si alearga intr-o goanna nebuna, si isi pierde firea ceea ce constituie punctual culminant.

Deznodamantul il constituie momentul in carePasa Hassan se salveaza in tabara turceasca; aici, spahiii se grabesc sa iasa din corturi, aparandu-l.

Comentariul ironic al poetului sublineaza ipostaza umilitoare a pasei, doborat de spaima prin care a trecut.
La actiune participa personaje prezentate in antiteza: voievodul roman, viteaz, cu spirit de sacrificiu si dragoste de tara, si pasa Hassan caracterizat prin frica si la lasitate.

In afara acestor personaje individuale la actiune participa si doua personaje collective(armata romana si cea turceasca), conturate tot prin antiteza. Oastea romana , desi mica, se distinge prin organizare, spirit ofensiv, curaj si dragoste de tara, pe cand ostirea turceasca, desi numeroasa, apare ca o multime dezorganizata, in deruta, fugind cuprinsa de panica.

Modalitatea principala de exprimare este naratiunea care sa impleteste uneori cu fragmente descriptive si cu dialogul.
Naratiunea este modalitatea prin care se relateaza faptele de vitejie ale eroului. Vorbirea directa apare in cele doua interventii ale lui Mihai Viteazul care au rolul de a evidential pe de-o parte trasaturile personajului, iar pe de-alta parte de a amplifica groaza pasei caruia I se pare ca vorba lui Mihai este “tunet”.

Descrierea de tip portret este prezentata in conturarea imaginii supra dimensionate a lui Mihai in ochii ingrozitului pasa dar se remarca si portretul caricatural facut de narrator pasei “cu ochii de sange”, “cu varba valvoi”.

Naratorul porneste actiunea intr-un ritm alert prin utilizarea unor verbe semnificative “rup”, “salta”, “cade”, “o arunca” si perspectiva naratoriala se schimba si trece in viziunea unui personaj si anume Hassan.

In deznodamant naratorul care sustine discursul epic isi exprima compatimirea dispretuitoare fata de lasitatea si frica conducatorului turc. “Vazut-au si beii ca fuga e buna/ Si bietului pase dreptate I-au dat.”

Toate aceste argumente sustin apartenentatextului “Pasa Hassan” la specia literara balada. « mai multe referate din Romana