Paralela intre Scrisoarea I si Luceafarul
1x punct
categorie: Romana
nota: 7.41
nivel: Liceu
Scrisoarea I este un poem filozofic de factura romantica, in care Eminescu abordeaza pe larg conditia geniului, fata in fata cu idealul propriu. Luceafarul, reprezentand expresia absoluta si testamentara, pe care o atinge, inascensiunea ei necurmata, gandirea poetica si filozofica a lui Eminescu.
Pentru a creea cele doua opere, Eminescu a fost nevoit sa se inspire din mai multe locu[...]
DOWNLOAD REFERAT
Pentru a creea cele doua opere, Eminescu a fost nevoit sa se inspire din mai multe locu[...]
Preview referat: Paralela intre Scrisoarea I si Luceafarul
Pentru a creea cele doua opere, Eminescu a fost nevoit sa se inspire din mai multe locuri. Acesta s-a folosit de conceptia filosofica a lui Schopenhauer, ilustrand teoria despre geniu, pentru a creea poemul Luceafarul, dar si din folclorul national, dupa cum a marturisit chiar el, "Fata in gradina de aur". Pentru Scrisoarea I, autorul valorifica teoria lui Kant privind fluxul si refluxul, dar si din anumite scrieri indiene si latine.
Cele doua opere se incadreaza in genul liric, insa Luceafarul fiind o opera epico-liric cu implicatii dramatice. Ca orice opere lirice au autor, cunoscut, Mihai Eminescu, eu liric, care este vocea distincta a autorului, si versificatie. In cazul Lucefarului, insa, apare actiunea si personajele.
Un exemplu de opera epico-lirica cu implicatii dramatice este Luceafarul, scrisa de Mihai Eminescu.Titlul operei, este "Luceafarul". Titlul, fiind defapt si numele personajului principal al poeziei. Acesta infatisand cea mai stralucitoare stea de pe cer. (Lucifer=cel care da lumina)
Autorul poeziei este Mihai Eminescu, care este acelasi cu naratorul, omniscient si omniprezent. Acesta se foloseste pentru a descrie atiunea si de eul liric, care este evidentiat prin verbe la persoana I, cum ar fi "sa vin", "am coborat" si pronume la pesoana I "al meu", "eu". Figurile de stil evidentiaza, deasemenea, prezenta eului liric.
Eminescu foloseste pentru a descrie imprejurarile si actiunea mai multe figuri de stil, printre care: epitete("fetei stravezii", "luceafar bland" etc. ), comparatii ("ca doua patimi fara sat", etc.), hiperbole ("lumina si-o revarsa", "alunecand pe o raza"), metafore ("traind in cercul vostru stramt", "chip de lut" etc.) s.a.m.d.
Textul este unul epic, deoarece apar si cateva formule specifice basmului. Formula tipica de inceput "A fost odata ca-n povesti..." si formula mediana "trecut o zi, trecura trei".Actiunea textului este impartita in 4 parti.
Partea I prezinta fata de imparat si luceafarul, care mai apoi se intrupeaza ca Neptun din apele marii, intr-un tanar cu parul moale alb la fata si cu ochii stralucitori. Acesta ii propune fetei imparatia marii, insa aceasta refuza. Dupa o vreme, fata il recheama pe Luceafar, care de data aceasta se intrupeaza intr-un fiu al Soarelui si a noptii, aparand, ca un inger intunecat. Acesta ii propune fetei imparatia cerului. Fata refuza, dar in schimb, ii propune acestuia sa devina muritor ca si ea. Luceafarul crede ca iubirea se bazeaza pe devotament si sacrificiu, astfel promite fetei ca va renunta la conditia de muritor.
« mai multe referate din Romana