Padureanca - povestirea

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Padureanca - povestirea

- Taica, eu m-am gandit sa ma dau si eu la plugarie, ii zisese el atunci. Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe ganduri, apoi l-a intrebat:
- Care va sa zica ramai plugar ca mine; de ce nu mi-ai spus-o tu asta mai nainte?
- Pentru ca-mi ziceam, a raspuns Iorgovan, daca il intreb, stiu ca n-are sa voiasca; dac-o fac, stiu ca are sa-i para rau odata, iar daca astept pana ce s-o mai gandi si el, ma tem ca o sa-mi treaca pofta.
„Asa-i! – gandise Busuioc in el – tot mai bine plugar de frunte decat boier de rand”.

Insa Busuioc era om insurat, el unul si cu nevasta doi, iar nevasta lui il avea frate pe popa din Socodor, o avea sora pe preuteasa din Otlaca, mai avea si veri, si verisoare, si e greu lucru sa ai neamuri multe si sa te temi de gura lor.
„Busuioc nu stie sa-si tie feciorul in frau”: asta n-ar fi voit Busuioc s-o zica neamurile nevestei sale despre dansul, pentru ca avea si el neamuri, si aceste se suparau cand acelea il graiau de rau, si apoi se suparaul si acelea cand stiau ca aceste s-au suparat, incat Busuioc se balabanise cate un an de zile pana ce ajungea sa se impace.
El se duse dar la popa, fiindca popa era cel mai cu minte dintre toti.
- Lasa-l frate! – a grait popa – ca el stie mai bine la ce-l trage inima!

De atunci Iorgovan tace, face si asteapta ca taica-sau sa se bucure, iar Busuioc e tata si se bucura si atunci cand nu prea are de ce.
Cu toate aceste, acum Busuioc stete pe ganduri.
De mai cu minte era fiul sau mai cu minte; acum insa nu era vorba de minte, ci de trecere, si trecere tot el, tatal, avea mai multa. Stia pe toata lume, si toata lumea il stia pe el; nu intra in mintea lui gandul ca i s-ar pune cineva in drum cand ii zice: „Eu sunt Busuioc de la Curtici”. Asa era! Lui nu i se punea nimeni in drum; insa Iorgovan era mai mult decat dansul: feciorul lui Busuioc!
- Bine baiete, dar baga de seama, raspunse tatal.

Si nici nu ar fi fost rau daca Iorgovan, tot ca alte dati, ar fi fost povatuit numai de gandul ca-i va parea odata bine batranului.
Era cu minte Iorgovan; insa mintea este si ea dupa timpuri si impregiurari; baiatul era de douazeci de ani, si mai ales tot timpul secerisului ar fi slaba de tot mintea de douazeci de ani, prin care nu trece, fie chiar si numai pe fulgerat, si cate un gand zburdalnic.
Secerisul era o sarbatoare, si Iorgovan voia ca pentru aceasta sarbatoare el sa-i aleaga pe oameni, si cosasi, si legatori, si fete ce trec de-a lungul brazdei s-adune in urma cosasului manunchii sub secere.
An, lucrul fusese minunat: erau flacai sprinteni si la vorba, si la lucruri, un cimpoies si doi lautari, era si-o gura sparta, erau si fetele tot una si una, incat iarna toata Iorgovan numai la seceris a visat.

Iar in mijlocul seceratorilor i se ivea totdeauna Simina, fata crasnicului de la Zimbru, si indata ce i se ivea Simina, el trecea cu gandul de la seceris la trier si de la trier la culesul viilor, fiindca Simina nu a plecat decat abia pe la fiertul vinului. La casa lui Busuioc e totdeauna de lucru pentru o Simina, pentru tatal ei si pentru inca doi, trei oameni ce se tin de dansii.
Dar cu Simina n-ar fi voit Iorgovan sa deie fata; asta si-o pusese el de mult in gand. Prea isi iesise din fire pe atuncea; era bine ca s-a dus. « mai multe referate din Romana