Pacea armata

1x punct

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Liceu

In ochii imparatului, care era capricios, susceptibil, romantic, printul de Wales reprezenta prototipul englezului calm si sigur de sine, care-l descumpaAZnea si-l irita. In urma unor ofense publice si particulare, unchiul sfarsi prin a resimti si el o vadita repulsie fata de nepotul sau. Antipatia dintre cei doi barbati avea sa joace un rol secundar, dar efecAZtiv in evolutia politicii europene i[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pacea armata

In ochii imparatului, care era capricios, susceptibil, romantic, printul de Wales reprezenta prototipul englezului calm si sigur de sine, care-l descumpaAZnea si-l irita. In urma unor ofense publice si particulare, unchiul sfarsi prin a resimti si el o vadita repulsie fata de nepotul sau. Antipatia dintre cei doi barbati avea sa joace un rol secundar, dar efecAZtiv in evolutia politicii europene intre anii 1900 si 1910. Indeosebi dorinta imparatului de a i ului pe englezi si de a i bate pe propriul lor teren grabi construirea unei mari flote germane care avea sa nelinisteasca, in curand, Anglia.
II. Razboiul din Transvaal dovedise celor mai clarvazatori dintre englezi ca splendida izolare, dupa ce constituise o forta, devenea un pericol, "izolarea fiind mult mai vadita decat splendoarea". Intinderea imperiului era atat de vasta incat in orice clipa Anglia se putea vedea constransa sa foloseasca o mare parte a fortelor sale in vreo regiune deparAZtata de pe glob. Daca unul dintre inamicii pe care si i facusera in Europa prin aroganta lor un Palmerston sau un Rosebery ar alege un astfel de moment pentru a o lovi in India, in Egipt sau chiar la ea acasa, cine ar apara o?

Doua puteri apareau ca aliate posibile: Germania si Franta. Chamberlain, unul din primii care au inteles primejdiile acestei situatii, sovaia intre cele doua tari. El facuse avansuri Germaniei, dar acestea fusesera resAZpinse. Dupa inlocuirea lordului Salisbury prin nepoAZtul sau Balfour la Downing Street si prin lordul Lansdowne la Foreign Office, o impacare cu Franta deveni mai lesnicioasa. Cu atat mai mult cu cat oamenii de stat din cele doua tari, inspaimantati de puterea germana, doreau o apropiere.

Dupa o calatorie, in 1903, a regelui Eduard la Paris, calatorie care a schimbat ambianta sentimentala a negocierilor, tratativele incepura. Trasatura lor esentiala a fost renuntarea Frantei la orice pretentie asupra Egiptului, in schimbul recunoasterii de catre Anglia a intereselor Frantei in Maroc, vecinul Algeriei. Acordul semnat in 1904, punctul de plecare al unei "Antante cordiale", se remarca prin aceea ca satisfacea in mod egal ambele parti.

Fusesera reglemenAZtate toate vechile litigii cu privire la Terra Nova, Africa, Asia. Cele doua guverne isi promiAZteau unul altuia sprijinul lor diplomatic fata de terti, in vederea executarii acestei conventii. Astfel se termina in mod fericit lunga rivalitate care, de la cucerirea normanda, despartise cele doua tari. Interese dinastice, interese religioase, interese imperiale, totul le situase pe pozitii opuse.

Acum certurile se terminasera; fiecare dintre cele doua puteri avea de aici inainte un imperiu bine adaptat firii sale si fortelor sale. Nici una din ele nu mai ravnea la teritoriile celeilalte.Parea foarte probabil ca aceste doua natiuni, saturate, sa ajunga curand sa si acorde sprijin reciproc impotriva puterilor mai putin bine inzestrate.

III. Guvernul german vedea cu neliniste apropieAZrea dintre Franta si Anglia si privea cu manie acorAZdul referitor la Maroc, tara in care avea unele inteAZrese. Dar astepta o ocazie favorabila pentru a proAZtesta. Ocazia i o oferi, in 1904, razboiul ruso japonez. Rusia, cu toate ezitarile tarului, se apropiase de vreo zece ani de Franta.

Dupa infrangerea sa incetase, cel putin pentru o vreme, sa mai conteze ca putere militara. Franta, dupa afacerea Dreyfus. parea prea invrajbita de certuri interne ca sa mai poata sustine vreo lupta in afara. Anglia o va sprijini, oare, daca Germania va lua o pozitie ferma? Guvernul german credea ca nu. Venise clipa favoAZrabila pentru a se debarasa de acel Delcasse pe care Germania il considera fauritorul unei coalitii indreptata impotriva ei. O debarcare a imparatului Germaniei la Tanger, apoi un ultimatum abia deAZghizat dadura loc la temeri de razboi. Lordul Lansdowne ii oferi lui Delcasse nu o alianta, ci o strangere a legaturilor care uneau cele doua tari. Rouvier, presedintele Consiliului francez, infricosat de amenintarile Germaniei, prefera sa capituleze.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.