Originea si evolutia omului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Originea si evolutia omului

Factorii biologici si sociali se completeaza reciproc, fiind independenti. De exemplu, marirea volumului creierului la om a impus schimbari in diametrul cailor fatului, largirea bazinului la femei si pierderea capacitatii lor de alergare. Ca rezultat, a crescut responsabilitatea societatii fata de femei si copii. Aparitia graiului articulat a provocat schimbari in pozitia corpului si structura maxilarelor, a atras coborarea laringelui si reorganizarea coardelor vocale.

Potrivit teoriilor evolutive, pongidele si homenidele provin dintr-un stramos, Propliopithecus, aparut in urma cu circa 30 milioane de ani. Din homenide au aparut ramuri cu o evolutie nereusita: ramapitecii, gigantopitecii si australopitecii, care au trait in urma cu 1,5 - 5 milioane de ani in Africa; pitecantropii, care au trait in urma cu 550 mii de ani in Africa si sud-estul Asiei, neandertalienii, care au trait in urma cu 30-50 mii de ani.

Ramapitecii au fost descoperiti in India, Asia Centrala,China si Europa. Au trait in miocenul superior (10-15 milioane de ani in urma) si aveau dintii incisivi si canini relativ redusi, arcul dentar paraboloid. Se presupune ca ramapitecii foloseau obiectele naturale drept unelte. Din aceste considerente ei sunt priviti ca o forma de trecere la om.
Gigantopitecii atingeau o talie de peste 2 m, aveau dinti molari enormi (de 6 ori mai mari decat la om). Au trait in China si Indonezia si erau contemporani cu australopitecii din Africa. Ei aveau o statiune bipeda si dupa pozitia sistematica se aflau aproape de driopiteci. De la aceasta forma ne-au ramas doar unele fragmente de fosile (dinti, oase lungi, fragmente de mandibula).

Australopitecii au trait in pliocen, acum 6-1 milioane de ani in urma. Ei au fost descoperiti de Dart in 1925 in Africa de Sud, apoi, gratie familiei de antropologi Leaky ei au fost descoperiti si in Africa Centrala (Tanzania, Etiopia). Australopitecii de tip grasil aveau o talie mica, 120-145 cm si cantareau circa 25 kg, iar cei de tip masiv aveau 160-165 cm si cantareau circa 40-50 kg. Membrele inferioare erau mai lungi decat la pongine, dar mai scurte decat la omul actual. Posedau mersul biped, dar statiunea verticala nu era perfecta. Structura dintilor era asemanatoare cu cea umana. Capacitatea craniana este estimata la 450-600 cm3, fiind putin superioara fata de cea a gorilei. Australopitecii erau animale de savana, locuiau in pesteri sau in apropierea cursuilor de apa, erau vegetarieni sau omnivori, hranindu-se si cu carne.

Australopitecii, gigantopitecii si ramapitecii sunt priviti ca niste tentative nereusite de umanizare.
Dupa antopologul Keith, drept criteriu de umanizare poate servi capacitatea craniana. Dupa el, formele care au o capacitate craniana sub 800 cm3 ar fi maimute, iar formele cu o capaciatate craniana peste 800 cm3 ar fi oameni. Insa capacitatea craniana nu poate fi un criteriu absolut, deoarece trebuie raportata intotdeauna la marimea copului. Darwin, de exemplu, afirma ca inteligenta nu se poate masura in cm3.

Un alt antropolog, Herber, considera drept un criteriu de umanizare capacitatea confectionarii uneltelor de munca. Acest criteriu a fost recunoscut de stiinta moderna, care sustine ca etapa umana in evolutia omului incepe o data cu producerea uneltelor de munca si cuprinde arheantropii, paleantropii si neantropii.

Arheantropii sunt oamenii cei mai vechi si reprezinta niste forme de tranzitie intre primatele subumane si om.
Homo erectus habilis (omul abil) reprezinta un arheantrop timpuriu. El avea o greutate de circa 40 kg, un mers biped, maini mobile si miscari diferentiale. Capacitatea craniana atingea circa 680 cm3. Homo erectus habilis a faurit industria de prond (folosea pietrele de pe malul apelor ca unelte). Se presupune ca a produs si unelte de piatra cioplita; cunostea si producea focul.
Homo erectus erectus (piticantropul) a trait cu circa 1.3 milioane 400.000 de ani in urma. A fost descoperit in 1891 de catre Dubois in insula Jawa, Indonezia, iar mai apoi si in sud-estul Asiei si in Africa. Avea o capacitate craniana de 860-1225 cm3, utilizau uneltele de piatra slab cioplita. « mai multe referate din Biologie