Originea si dezvoltarea Parlamentului in Anglia

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.98

nivel: Liceu

Pentru ca el convoaca, din ordinul regelui, aceasta Camera. Pe cine convoaca? Pana in secolul al XIV-lea dreptul de a fi chemat la Consiliu este foarte imprecis deAZterminat. Un pair al regatului este, literalmente vorAZbind, un gentilom care are dreptul de a fi judecat numai de egalii sai, dar exista mai multe mii de ase-menea seniori, pe cand, in 1305, Consiliul nu se compunea decat din saptezec[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Originea si dezvoltarea Parlamentului in Anglia

Pentru ca el convoaca, din ordinul regelui, aceasta Camera. Pe cine convoaca? Pana in secolul al XIV-lea dreptul de a fi chemat la Consiliu este foarte imprecis deAZterminat. Un pair al regatului este, literalmente vorAZbind, un gentilom care are dreptul de a fi judecat numai de egalii sai, dar exista mai multe mii de ase-menea seniori, pe cand, in 1305, Consiliul nu se compunea decat din saptezeci de membri, dintre care cinci comiti si saptesprezece baroni, ceilalti fiind functionari ecleziastici sau regali. In fapt, reAZgele ii convoaca pe acei de care are nevoie ca sa-i consulte.

II. De pe vremea lui Simon de Montfort si a disAZcipolului sau Eduard I a intrat in uz sa fie consulAZtati, in cazurile mai grave, nu numai baronii, ci si reprezentantii "comunitatilor": doi cavaleri de fieAZcare shire, cate doi reprezentanti de fiecare oras mai important. Scopul acestei convocari era dublu: pe de o parte, regele isi daduse seama ca un imAZpozit era mai bine primit daca cereai mai intai paAZrerea celor care trebuie sa-l plateasca, pe de alta, neavand, din cauza greutatilor de comunicare,

nici un mijloc de a cunoaste opinia publica, socotea ca-i necesar sa faca din cand in cand o expunere cu priAZvire la situatia regatului unor oameni care, venind din toate comitatele engleze, puteau apoi, prin istoAZrisirile si rapoartele lor, sa creeze in tara un climat favorabil. La inceput, aceasta metoda nu reprezinta un privilegiu nou acordat cavalerilor; dimpotriva, este un mijloc comod de a-i stoarce de bani si de a le face impresie. Unii cavaleri, in clipa cand comiAZtatul ii alegea in parlament, fugeau de aceasta corAZvoada. De altfel, deputatii comitatelor si ai oraselor nu luau parte in nici un fel la dezbaterile ConsiAZliului. Ascultau in tacere.

Un speaker (pe atunci functionar al coroanei) comunica Consiliului asentiAZmentul sau obiectiile lor. Dar foarte curand se deAZprinsera sa discute intre ei si, pe la sfarsitul secoluAZlui, le fu atribuita o sala de consiliu a calugarilor din Westminster ca loc de intrunire. Trebuie sa remarcam ca primele sedinte ale reprezentantilor Comunelor sunt secrete; ele sunt tolerate, nu legale. "Originea Camerei Lorzilor este o curte de judecata; originea Camerei Comunelor este un comitet clanAZdestin".

III. Obiceiul de a convoca diferitele "stari" ale unui regat (militarii, preotii si plebea) pentru a le cere consimtamantul cu privire la impozite nu era, in secolul al XIV-lea, propriu Angliei. Ca si corpoAZratiile, ca si comunele, el era pe atunci o idee euroAZpeana. Aproape toti suveranii timpului recurg la aceasta metoda pentru a determina acceptarea taxeAZlor care devin din ce in ce mai impovaratoare. Dar structura originala a societatii engleze face ca parlaAZmentul sa devina in scurta vreme cu totul altceva decat "starile generale" din Franta.

In Anglia, ca si in Franta, regele incepe prin a cere ca fiecare din cele trei stari sa-si stabileasca singura taxele, dar renunta repede la aceasta, pentru ca impartirea in stari nu mai corespunde realitatilor din Anglia: a) episcopii faceau parte din Marele Consiliu nu in calitate de episcopi, ci ca mari vasali si seniori feuAZdali. Restul clerului inceta de a mai trimite repreAZzentanti in parlament. Preotii preferau sa-si voteze impozitele in propriile lor adunari: Convocarile de la Canterbury si de la York.

Inspaimantati de nein-cetatele conflicte dintre papa si rege, doreau sa se tina la distanta de puterea civila. Ca urmare a abAZtinerii lor, Anglia se vazu orientata spre sistemul celor doua Camere, b) Cavalerii ar fi putut sta alaAZturi de episcopi si baroni, dar in adunarile comitaAZtelor, in componenta curtii judecatorilor itineranti, cavalerii intrasera in relatii constante cu orasenii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.