Organizarea economico-social a agriculturii romanesti in perioada tranzitiei catre economia de piata

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Organizarea economico-social a agriculturii romanesti in perioada tranzitiei catre economia de piata

3.1. Sistemul agroalimentar in tarile cu economie dezvoltata
Sistemul agro-alimentar din tarile dezvoltate (S.U.A., tarile din Vestul Europei, Japonia, Canada etc.) privit ca un sistem economic si comercial, sustinut mai mult decat generos datorita importantei vitale a agriculturii (vezi capitolul "Strategii si politici agricole") a ajuns in prezent la performante tehnice si economice mult superioare perioadei corespunzatoare sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial.

Componenta esentiala a sistemului agro-alimentar - productia agricola propriu-zisa - se sprijina pe o structura celulara formata din: proprietatea funciara, familie si exploatatie agricola. In amonte si aval de agricultura exista o retea de distributie a materialelor necesare agricultorilor, o retea de prelucrare a materiilor prime din agricultura, o retea de valorificare a produselor agricole primare si a produselor alimentare, o retea financiara de creditare si de asigurare precum si o retea de asistenta tehnica de specialitate. Toate aceste retele impreuna cu productia agricola se constituie intr-un sistem agro-alimentar complex, modern si performant.

Retelele din amonte si aval de agricultura s-au constituit intr-o perioada de timp destul de mare prin doua modalitati juridice: modalitatea cooperatista si modalitatea societara.In agricultura vest europeana s-au produs mutatii profunde in ceea ce priveste modernizarea structurilor economico-sociale, distingandu-se mai multe etape in evolutia lor temporala: intr-o prima etapa, in care predomina mica productie are loc demararea procesului de modernizare si dezvoltare a agriculturii, puternic sustinuta de politicile agrare nationale; a doua etapa este marcata de constituirea Comunitatii Economice Europene (C.E.E.), urmata de integrarea economica, promovarea progresului tehnico-stiintific si cresterea masiva a productiei agricole; cea de-a treia etapa, aflata inca in desfasurare este caracterizata prin accentuarea masurilor de ajustare structurala, prin intensificarea reformei structurilor la nivel comunitar si prin promovarea noilor orientari ale politicii agrare comunitare (P.A.C.).

In tarile comunitatii europene domina tipul familial de agricultura constituit din ferme familiale mici si mijlocii. Ferma familiala mijlocie este considerata drept modelul politicii agricole comunitare. Aceasta ferma este considerata in tarile dezvoltate unitatea de baza in agricultura, reprezentand o forma de organizare care asigura stabilitate politica, sociala si economica.

Fermele familiale de marimi corespunzatoare, bazate pe proprietatea privata asupra pamantului, sau pe arendare sau inchiriere, in care familia este sursa principala a fortei de munca (cu exceptia fermelor mari care angajeaza munca salariata), cu o productie diversificata din care o buna parte este destinata pietei, acestea sunt un rezultat al politicilor de orientare si sustinere a agriculturii, folosindu-se din plin actiunea benefica a legilor pietei.

Comunitatea europeana a devenit o mare putere agricola pentru ca ea se claseaza astazi pe prima pozitie in randul tarilor exportatoare, in fata S.U.A. Aceasta performanta este rezultatul unei evolutii inceputa cu mult timp in urma de tarile din Nord - Vestul Europei, in urma cu peste patru decenii, urmare a Tratatului de la Roma din 1957 care a pus bazele unei politici agricole comune. In acea epoca Europa de Vest, care tocmai iesea din razboi, era in suferinta in ceea ce priveste necesarul in produsele agro-alimentare.

Cea mai mare parte a agriculturilor europene, chiar si acelea care erau de mai mult timp angajate pe calea modernizarii, erau inca putin mecanizate, utilizau un numar mare de membrii ai familiei care traiau mediocru. Consumul de ingrasaminte era inca redus. Produsele fitosanitare erau ignorate, randamentele erau slabe. Autoconsumul era insa practicat pe scara larga, si obliga agricultorii la un sistem de policultura, care era de o mare diversitate. Structurile de exploatare, mostenire a istoriilor nationale diferite erau ele insele foarte dispersate, generand conditii de munca dificile.

Cum, in aceste evolutii, se poate face sa evolueze de o maniera armonioasa agriculturi atat de diferite, care in plus erau bine protejate prin solide bariere vamale ? Trebuia sa li se propuna un model de dezvoltare. Ceea ce a facut PAC, alegand un model inspirat din agricultura suedeza care, in epoca, era deja cea mai performanta, fiind fondata pe exploatatia de tip familial, obtinerea unei productivitati maximale. « mai multe referate din Economie