Organizarea bugetara in Romania

5x puncte

categorie: Finante-banci

nota: 8.78

nivel: Facultate

Referat despre Organizarea bugetara in Romania
Indicatorii de venituri =sunt înscriși în bugetele publice în dimensiuni minimale, sigur de realizat și cu o repartizare relativ uniformă și echilibrată pe întregul an bugetar. Înscrierea veniturilor ca limite minimale în bugetele publice are scopul să genereze siguranță în alimentarea cu mijloace bănești a nevoilor publice aprobate sub forma i[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Organizarea bugetara in Romania

Referat despre Organizarea bugetara in Romania
Indicatorii de venituri =sunt înscriși în bugetele publice în dimensiuni minimale, sigur de realizat și cu o repartizare relativ uniformă și echilibrată pe întregul an bugetar. Înscrierea veniturilor ca limite minimale în bugetele publice are scopul să genereze siguranță în alimentarea cu mijloace bănești a nevoilor publice aprobate sub forma indicatorilor de cheltuieli.

Cheltuielile din bugetele publice= privite ca balanțe financiare operative, sunt exprimate prin indicatori care au dimensiuni date de subdiviziunile clasificației bugetare atât, cu caracter funcțional, (părți, capitole, subcapitole) cât și cu caracter economic (titluri, articole, alineate). Ele au limite maximale de înscriere în respectivele balanțe, cu sensul de a nu fi depășite pe parcursul execuției bugetare, nici global și nici structural (în raport de subdiviziunile clasificației bugetare).

Limitele minimale (la venituri) și maximale (la cheltuieli) conturează atitudini și comportamente în plan tehnic și procedural care plasează bugetele publice ca instrumente economico-financiare într-o anumită zonă specifică de administrare și gestiune a banilor publici.
Prin bugete ca balanțe se are in vedere menținerea stării de echilibru în gestiunea banilor publici. Minimul de la venituri trebuie să asigure susținerea cheltuielilor în cifrele maximale aprobate. De aici, aparenta idee de egalitate a veniturilor cu cheltuielile în bugetele publice. Unele dintre ele, în interiorul unei țări și în anumite perioade se pot găsi în starea de egalitate.

Totuși, la nivel de țară, cu referire la bugetul de stat, ca fiind cea mai importantă componentă a sistemului de balanțe financiare operative, starea de echilibru ca egalitate între venituri și cheltuieli se regăsește mai greu în realitatea practică. Explicația se poate găsi într-o constatare generală și anume că, din totdeauna, în evoluția societății umane, atât la individ cât și la nivel de stat (țară) necesitățile au fost, sunt și vor fi mai mari decât posibilitățile de acoperire în sensul valoric a cantității de bani disponibile.
În practica bugetară din țările cu economie de piață, rezultă că bugetele de stat sunt mai întotdeauna, chiar din faza de elaborare, deficitare (cheltuieli mai mari decât venituri). În fapt, cheltuielile de ordin public au dimensiuni mai mari pentru care veniturile posibil de mobilizat nu sunt suficient de acoperitoare.

În planul interacțiunii dintre cele două poziții de abordare a bugetelor publice se poate afirma existența unor raporturi de determinare și de influențare cu consecințe în circulația și administrarea banului public generat de nevoi, cerințe și trebuințe ale colectivităților umane aflate în anumite situații de ordin social, economic, cultural, educativ etc.

- Ca expresie a unor relații economice specifice, bugetele publice fac parte din baza economică a societății și determină structura și configurația balanțelor financiare operative unde, sunt concretizate sub forma de venituri și respectiv de cheltuieli.

- La rândul lor, ca balanțe financiare, bugetele publice pot influența relațiile specifice producând modificări în cadrul acestora.
Cu dublă ipostază a bugetelor publice, în practica economico-financiară, se poate contura sfera de manifestare și administrare a banului public, atât la mobilizarea acestuia, cât și la repartizarea și respectiv utilizarea lui. Mijloacele, metodele, tehnicile ori procedeele utilizate de către cei implicați în circuitul fondurilor publice sunt diferite esențial pe latura mobilizării de cea a utilizării lor

Relațiile bugetare concretizate în indicatori de venituri și indicatori de cheltuieli în balanțe financiare se produc între stat și unitățile administrativ teritoriale, pe de o parte, și „partenerii” lor pe de altă parte. În ipostaza ultimă, se regăsesc agenții economici (societăți comerciale, regii autonome, organizații cooperatiste etc), instituțiile publice și populația (potrivit cu o anumită structură socio-demografică). Astfel, implicarea în gestiunea banului public revine instituțiilor statului specializate în acest sens și celor care au fie, calitatea de contribuabili fie, pe cea de consumatori de fonduri publice. În acest sens sunt stabilite răspunderi și competențe, în timp și spațiu, pe tot traseul mijloacelor bănești reflectat cu ajutorul bugetelor publice.

1.2.Sistemul bugetar
BUGETELE PUBLICE
- prin conținutul lor economic pot alcătui un sistem de relații specifice a căror reprezentare în acest sens să fie dată de trăsături și caracteristici comune
- reprezenta ansamblul (totalitatea) relațiilor economice sub formă bănească, rezultat al repartiției venitului național, ce apar cu prilejul constituirii și repartizării de fonduri centralizate la și de la dispoziția statului precum și a unităților administrativ-teritoriale, în scopul satisfacerii de interese generale ale societății ori colectivităților publice. Caracteristicile tuturor relațiilor specifice menționate constau în: conținutul economic; exprimarea valorică; rezultatul repartiției valorii nou create; constituirea și repartizarea de fonduri centralizate; implicarea puterii de stat; satisfacerea unor interese de ordin public.
- în ipostaza de balanțe financiare operative pot să constituie un sistem prin conținutul și forma lor de exprimare.

În structura lor, veniturile și cheltuielile au drept criterii de grupare criteriul financiar corelat cu cel administrativ (sau de ramură).

VENITURILE =sunt grupate după proveniență iar cheltuielile după destinație astfel încât subdiviziunile care le exprimă se găsesc așezate într-un sistem corelat de indicatori a finanțelor publice. În plan tehnic, determinarea (așezarea și calculul) veniturilor se bazează pe legi și norme metodologice de aplicare constituite pe principii și reguli comune unde elementele de lucru (procedurile și operațiunile) sunt în mare măsură asemănătoare. Spre exemplu, veniturile de ordin fiscal au drept acte normative de referință comună Codul fiscal și Codul de procedură fiscală pe lângă faptul că fiecare venit în parte își are și legea specifică de instituire.

CHELTUIELILE= apar prezente aceleași considerente de conținut și de formă prin care indicatorii reprezentativi sunt structurați cu ajutorul unei clasificații comune (a indicatorilor finanțelor publice), în care complementaritatea este susținută mai întâi de clasificația funcțională și apoi de cea economică. În gestiunea cheltuielilor bugetare , noțiunile utilizate cu același sens pornesc de la credite bugetare și ordonatori de credite bugetare după care urmează metodele, tehnicile și procedeele de finanțare, în general asemănătoare între bugetele publice. Tot cu exprimare comună sunt și consemnările informaționale prin cele trei forme de evidență: statistică, tehnic-operativă, contabilă.

Opus, dar nu antagonic ideii de sistem, pentru bugetele publice apare autonomia, individualitatea cestora care le separă în sistemul de complementaritate mai sus menționat. Diferențele și de aici specificitatea fiecărui buget public sunt determinate de : structura intereselor generale de susținut în centrale și locale; împărțirea administrativ-teritorială a țării; cerințe de ordin public tot mai mari de acoperit pentru care sunt necesare alte mijloace bănești de mobilizat; gospodărire (administrare ori gestiune) mai eficientă a fondurilor publice prin implicări instituționale responsabile și competente etc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Finante-banci

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.